
Miercuri, 5 iunie, a fost ziua Învățătorului, o dată ce coincide cu data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc, cel ce a înființat prima școală cu predare în limba română (1818), în București, Școala de la „Sfântul Sava”.
Din păcate la Giurgiu de această sărbătoare nu și-au amintit decât doi politicieni: Europarlamentarul Dan Motreanu și Deputatul Alexandru Andrei. Cel puțin așa demonstrează facebook-urile acestora…
O sărbătoare ce nu ar fi trebuit însă trecută cu vederea, cu asemenea ușurință, cât timp învățătorul a fost și este pentru fiecare dintre noi, cel dintâi care ne-a învățat și ne învață să scriem și să citim, ne-a insuflat și ne insuflă dragostea de carte și de învățătură.
Campania electorală, aflată pe ultima ei sută de metri, înainte de alegerile de duminică, 9 iunie, le-a șters politicienilor, orice intenție de a aminti de această sărbătoare și chiar de a face o simplă urare celor ce le-au pus pentru prima dată abecedarul în mâini.
Ar fi putut fi un gest de recunoștință ce ar fi compensat într-un fel lipsa de interes a clasei politice, a factorilor decidenți din Parlamentul României față de această categorie profesională, oameni pe care uneori unii îi tratează de parcă le-ar fi angajaţi sau de parcă ar fi obligaţi să aibă răbdare şi să nu răspundă niciodat la mizeiile din mesajele ce apar aproape zilnic pe grupurile de pe WhastApp ale unora dintre părinţi.
Așa cum bine scria cineva, astăzi ne mai amintim de doamna învăţătoare, doar de 1 și 8 martie sau când începe anul școlar…
Atunci ne arătăm, ipocriți, dramul de afecțiune față de ei, față de dascăli, cumpărându-le un buchet de flori. De multe ori unii dintre elevi nici măcar nu cunosc numele întreg al doamnei învățătoare, ca să nu mai amintim de data ei de naștere…
În consecință ar fi indicat să exersăm mai des respectul pentru dascăli, învățători, profesori, pentru toți acești oameni minunați care ne-au deschis ușa educației în primii ani ai copilăriei, oameni care astăzi îi învaţă pe copiii noștri să scrie și să citească, pregătindu-i să se descurce pentru anii în care își vor desăvârși personalitatea.
Pentru toate acestea merită să îi cinstim cum se cuvine, mulțumindu-le măcar în această zi, pentru strădania lor, pentru ceea ce sunt…!
Sărut mâna Doamnă învățătoare, Bună ziua Domnule profesor… Vă mulțumim că existați!