Acasă Actualitate Dan Motreanu: „Am participat la prezentarea raportului privind coeziunea economică, socială și teritorială a Comisiei REGI din Parlamentul European”

Dan Motreanu: „Am participat la prezentarea raportului privind coeziunea economică, socială și teritorială a Comisiei REGI din Parlamentul European”

-

11 februarie 2022

Dan Motreanu: „Am participat la prezentarea raportului privind coeziunea economică, socială și teritorială a Comisiei REGI din Parlamentul European”

Europarlamentarul, Dan Motreanu a participat în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European la prezentarea celui de-al VIII-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială în U.E.

„Raportul arată că diferențele dintre regiunile Uniunii Europene au scăzut, iar cetățenii români se numără printre beneficiarii politicii de coeziune. Fondurile politicii de coeziune din perioada 2014–2020 se vor reflecta în creșterea PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor mai puțin dezvoltate cu până la 2,6% în 2023.

Mai multe regiuni cu venituri medii și mai puțin dezvoltate, în special din sudul UE, au înregistrat stagnare economică sau declin, sugerând faptul că sunt blocate într-o „capcană a dezvoltării”. Multe dintre acestea au fost afectate de criza economică și financiară din 2008 și fac eforturi să se redreseze de atunci. Creșterea pe termen lung va necesita reforme ale sectorului public, o forță de muncă mai calificată și o capacitate mai mare de inovare.

Raportul arată totodată că, grație flexibilității sale, politica de coeziune a oferit statelor membre și autorităților regionale și locale un sprijin foarte rapid, atât de necesar în contextul încetinirilor creșterii economice și al celei mai grave crize din ultimii ani.

Referitor la țara noastră, cinci din opt regiuni din România au înregistrat o creștere a produsului intern brut (PIB) de peste 3%. În regiunea București-Ilfov, PIB-ul a crescut cu 8,82%, în Nord-Vest cu 5,06%, în Centru cu 3,57%, iar în Vest Produsul intern brut a crescut cu 6,44%, în timp ce PIB-ul din regiunile Sud Muntenia (1,42%), Sud-Vest Oltenia (1,34%) și Nord-Est (0,88%) a înregistrat valori mai mici.

La nivelul UE, rata de ocupare a forței de muncă s-a redresat complet după criza din 2008, atingând în 2019 cea mai ridicată valoare a sa, și anume 73,1% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. În 2020, datorită pandemiei, ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană a scăzut la 72,5%.

În 2020, rata de ocupare a forței de muncă din România pentru categoria de vârstă 20-64 a fost 69,4% în regiunea Sud-Muntenia, 69,4% în regiunea Sud-Vest Oltenia, 71,8% în Nord-Vest și 76,1% în București- Ilfov, adică o medie de 70%. În Vest, Centru și Sud-Est, rata ocupării forței de muncă a fost de 65%. Cea mai mare rată (79%) s-a înregistrat în Nord-Estul României.

În ultimul deceniu, speranța de viață a crescut mai rapid în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii față de celelalte regiuni. Comparativ cu media UE, în multe regiuni estice, speranța de viață este în continuare scăzută. În 2020, pandemia a redus speranța de viață în aproape toate statele membre, dar este probabil ca această situație să fie temporară.

În România, speranța de viață a înregistrat o creștere considerabilă de la 71,2 ani în anul 2000, la 73,7 în 2010 și a depășit 75 de ani și jumătate în 2019. În regiunile Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru speranța de viață a ajuns la peste 75 de ani, în timp ce în Nord-Est și Sud-Est, speranța de viață este de 74,5 ani.

România a primit fonduri nerambursabile destinate să reducă decalajele economice prin Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Rurală. De exemplu, Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile. Țara noastră a atras 19,8 miliarde de euro, dintr-un total de 33,4 miliarde de euro, din fondurile politicii de coeziune puse la dispoziția țării noastre prin bugetul UE 2014-2020. Restul de aproape 14 miliarde de euro mai pot fi atrași de România până la finalul anului 2023.

Potrivit raportului, tranziția verde va transforma economiile noastre. Va crește ocuparea forței de muncă în sectoare precum energia din surse regenerabile, reciclarea, proiectarea și renovarea clădirilor. Sectoarele care trebuie să își reducă emisiile și regiunile în care sunt amplasate acestea pot fi afectate în mod negativ. În grupul PPE credem în repartizarea corectă a costurilor tranziției. România se află printre statele membre care trebuie să reducă drastic emisiile de CO2 și, de aceea, trebuie să primească sprijin pe măsură.

Un nou instrument al politicii de coeziune 2021-2027, Fondul pentru tranziție justă (JTF) alocă României 1,95 miliarde de euro, a treia sumă din toată Uniunea Europeană, pentru a asigura tranziția spre o economie verde. Resursele Fondului pentru tranziție justă vor fi folosite în mod special pentru regiunile cele mai dependente de o economie bazată pe emisii de carbon, între care Valea Jiului, Oltenia, Galațiul și altele. Ele se adaugă fondurilor politicii de coeziune alocate României din bugetul UE 2021-2027 care ating 36,07 miliarde de euro”.

(Dan Motreanu- europarlamentar liberal)

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

VREMEA

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com