Sunt voci care vorbesc despre un anume dezinteres manifestat faţă de investiţiile din Zona Liberă, deşi ele nu iau în calcul situaţia dezastruoasă în care aceasta fusese abandonată practic în 2010. Noua echipă managerială a elaborat de urgenţă, atunci, un Plan de Redresare şi Dezvoltare pe 10 ani (2010-2019), validat la data respectivă de specialiştii a două bănci (BC Carpatica şi Eximbank) precum şi de două comisii interministeriale de specialitate. În primii 4 ani ai acestui plan trebuiau acoperite pierderile pe care noua conducere le-a găsit în unitate la preluarea manda-tului, în valoare de 17 mi-liarde lei vechi şi evident asigurarea continuităţii acti-vităţii. Iată însă că acest lucru nu numai că  s-a reuşit, dar el a fost atins  cu un an mai devreme, în prezent suma ce mai urmează a fi acoperită fiind de doar 1,7 miliarde lei, în condiţiile în care ZL a fost la rândul ei nevoită să traverseze ca toate celelalte firme din ţară, aceeaşi perioadă de criză. Asta nu înseamnă că greutăţile au fost depăşite, riscurile constituind în continuare pentru societate un fel de sabie a lui Damocles. O secetă, ce ar duce la scăderea nivelului Dunării, ar greva extrem de serios activitatea  cât şi rezultatele societăţii. Dacă până la data de 31 decembrie 2010 societăţile s-au bucurat de facilitatea privind scutirea la impozitul pe profitul reinvestit, de la această dată nu au mai existat facilităţi. Deşi moştenea o situaţie grea,  financiară, pe care giurgiuvenii deja o cunosc cu toţii, conducerea şi-a asumat fără să crâcnească, toate criticile ce au apărut de-a lungul acestei lungi perioade de recesiune, critici referitoare la starea drumurilor de acces ale Zonei, la  lipsa gazelor, şi a altor neajunsuri…după cum ne mărturisea chiar directorul general al Zonei, Mihai Miron. Toate cele enumerate mai sus sunt  tot atâtea motive pentru care echipa managerială a încercat să găsească noi alternative pentru aplicarea planului propus de redresare şi dezvoltare a Zonei. Astfel s-a încercat să se dezvolte activitatea portuară şi de transporturi, care aşa cum precizam, va depinde tot timpul de ha-zard, altfel spus, de nivelul apei pe Dunăre.

Nu trebuie omis nici faptul că la acest moment societatea are de încasat sume importante prin bugetul Consiliului local Giurgiu (9 miliarde lei vechi) şi cel al Consiliului judeţean Giurgiu (16 miliarde lei vechi), reprezentând redevenţa neîncasată de ZL în perioada 2006-2010”, datorită aplicării defectuoase a HG nr. 1900/2004”. Dacă aceste sume ar fi recuperate ar constitui o bază solidă pentru finanţarea investiţiilor atât de necesare. Referitor la amenajarea drumurilor de acces ale Zonei, la partea de infrastructură, la aducţiunea de gaze ajunse la poarta societăţii avem cunoştinţă că Bugetul de venituri şi cheltuieli a ZL şi Programul Anual de Achiziţii Publice, aprobate pentru exerciţiul financiar 2013 prin HCL 328/29.11.2012, prevede atât alimentarea cu gaze naturale cât şi amenajarea drumurilor, (betonare şi proiectare), împreună cu proiectarea reţelei de apă cât  şi demararea unor lucrări de înlocuire, de expertiză tehnică Cheu, de reabilitare a canalizării pluviale etc,  ce  urmau a fi realizate doar în funcţie de disponibilul de resurse proprii sau de surse atrase! Mai mult de atât, nu putem crede  în  minuni, cum nu puteam spera ca în cele 3 luni de la aprobarea în Consiliul local al acestui Buget să se poată mişca ceva, atâta timp cât există precizarea expresă că investiţiile ce au generat reacţii din partea unora nu puteau fi realizate decât ”în funcţie de disponibilul de resurse proprii sau surse atrase”! De precizat că şi în Planul de dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2014-2020 au fost prinse toate aceste 3 proiecte importante ale Zonei: amenajarea Terminalului de Containere în zona Cheului vertical, (Bazin Verigă-Giurgiu); amenajarea cheurilor la malul dintre Canalul Plantelor – Giurgiu şi reabi-litarea integrală a infrastructurii în cadrul ZL (drumuri şi canalizare), proiect al cărui cost se ridică la circa 7 milioane de euro! Aceste proiecte  se încadrează la poziţia 44 din lista de proiecte strategice pentru perioada 2014-2020, un obiectiv ce apare sub numele de ”Înfiinţarea unui terminal intermodal”, proiect  în cadrul căruia se vor îmbina cele trei căi de transport marfă: pe uscat, pe calea ferată şi fluvială.  Un motiv de satisfacţie şi totodată de recunoaştere a eforturilor de până acum a echipei manageriale este ridicarea ca importanţă a Zonei Libere Giurgiu de la nivel judeţean la nivel regional, în analizele realizate de reprezentanţii ADR Sud Muntenia, un lucru ce va cântări foarte greu în perspectiva viitoarei regiona-lizări a ţării, ZL urmând a apare pe harta de interes a viitoarei împărţiri teritoriale. Concluzionând, am spune că din păcate aproape nimeni nu doreşte să-şi aducă aminte de unde a plecat şi ce era Zona Liberă în 2010 şi că cei ce caută cu tot dinadinsul câte un nod în papură acestei societăţi vor trebui să accepte totuşi realitatea că de atunci şi până în prezent nu au existat nici un fel de facilităţi şi nici condiţii pentru ca Zona să facă investiţiile de care se vorbeşte astăzi. ”Cu siguranţă că dacă ele ar fi existat, le-am fi făcut”, a conchis conducerea societăţii.

Florian Tincu

1 COMENTARIU

  1. Titlul este o tampenie! Zona Libera Giurgiu a fost proiectata, gandita si infiintata pentru investitii sau atragerea investitorilor? Normal ca NU. A fost gandita si realizata ca un fiasco al evazionistilor, spalarilor de bani, al smacheriilor financciare de tot felul, sa se imbogateasca cei putin si alesi pe spinarea prostilor care trudesc ca furnicile de dimineata pana seara ca d-abia sa aiba o bucata de paine de bagat in gura, ca din salariu sigur ramai cu datorii de la luna la luna si nu reusesti sa te descuri cu familia ta.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.