atentie-dsvsa-botosani-quotdiferentele-intre-carcasa-de-miel-si-de-cainequot-buXConform informaţiilor primite din partea surselor noastre, la momentul acesta există suspiciunea că o parte din mieii ce se vând în Piaţa Centrală nu sunt abatorizaţi în prealabil, deşi ei poartă o ştampilă, în acest sens,  pe carcasă.  Cu doar câteva zile înainte de sărbătoarea Paştelui persistă  bănuiala că cei care vând carne de miel  ocolesc intenţionat traseul legal al sacrificării, după cum urmează:  Crescătorii de animale pentru a tăia animalele destinate vânzării, la abatoare autorizate, trebuie să primească mai întâi un document din partea medicilor veterinari din zonă. Ulterior animalele, în cazul de faţă mieii, trebuie transportaţi cu o maşină specială destinată animalelor, autorizată. Animalele trebuie să prezinte totodată un crotal care după tăiere rămâne în abator unde este luat în evidenţă.

Atenţie, conform legii în vigoare animalele fără crotal nu pot fi sacrificate în abatoare autorizate!

Odată ajunse la abator. medicul veterinar de aici trebuie să verifice documentele.  Un document de abatorizare rămâne în abator , altul la cotorul cu facturi, iar  altul merge la proprietarul de animale.  Mai departe animalele sacrificate  merg spre locul de vânzare, în maşini de frig (Termoking).  În acelaşi timp medicul veterinar pune ştampila DSV pe carcasa animalului abatorizat. Conform aceloraşi surse o bună parte a animalelor poartă pe ele urma unor ştampile ce nu se pot identifica.  Ea este ba verde, ba albastră lucru ce ridică suspiciuni… Verificarea legalităţii acestui întreg şir de operaţiuni se poate face prin control încrucişat, comparând documentul deţinut de vânzător cu cel rămas în abator.

Aşa cum am mai  precizat anterior, în pieţe se foloseşte des în ultimii ani  ştampilarea carcasei fără ca animalul să mai treacă prin abator şi respectiv, neînsoţit de documentul de abatorizare. Ştampila pe carcasă costă între 20 şi 30 de lei. Interesându-ne direct la medicii abatoarelor care fac astfel de sacrificări, aceştia ne spuneau că preţul la abator se ridică la 50 de cenţi/kg, adică la costul de 2,30 lei/kg, pentru un miel de 12-14 kilograme.

Preţul ar fi egal cu cel solicitat de către medicii  veterinari, cei care ştampilează direct carcasa în buzunarul cărora ajung banii. Cu amendamentul că în acest caz crescătorul de animale elimină toate celelalte cheltuieli cu: transportul, stresul cu autorizaţiile etc. Totodată abatoarele se pare că fac în această perioadă sacrificări de animale la cantităţi mari de zeci sau sute de tone, un alt motiv pentru care crescătorii de animale ezită să le abatorizeze, sacrificându-le în propria curte sau prin te miri ce loc neconform, ba chiar pe marginea  drumului. Aşa că fiţi atenţi de la cine cumpăraţi mielul !

(Jurnal)