E greu să datezi o tradiție, pentru că e un proces cu perioadă lungă de desfășurare. Babele sunt un obicei care datează din perioada precreștină. Se spune că ele vin la începutul primăverii ca să vestească începutul unui nou ciclu de viață.

Legenda spune că Baba Dochia, responsabilă cu aducerea iernii, începe, acum, în prima săptămână de martie, să-și mai dea jos din cojoace, câte unul în fiecare zi, de pe 1 pe 9 martie.

Prognoza Babelor pe anul în curs

În mare, toată lumea știe despre Babele astea și, îndeobște ceea ce știe fiecare are legătură cu zona etnografică unde a copilărit.
În unele zone, Babele sunt „ținute” doar de către fete și femei, în timp ce în altele, toată obștea se prinde în jocul ăsta premonitoriu, al Babelor. Îi spunem „premonitoriu” pentru că există credința că tot anul tău depinde de cum îți e Baba. Dacă ziua e mohorâtă și urâtă, tot așa o să-ți fie tot anul, dar dacă Baba ta e frumoasă și caldă, darmite tot așa o să-ți fie anul.

Acum, sincer, cu încăzirea asta globală, nu credem să-i mai fie teamă cuiva că Baba lui  să fie urâtă.

Cum se alege baba de primavară

Tradiția este foarte veche și vine de la români.
Pentru alegerea babei o metodă este aceea de a-ți alege o zi oarecare între 1 și 9 martie la întâmplare.O alta metodă este de a-ți alege baba în funcție de ziua de naștere, dacă ziua se află între 1 și 9 ale oricărei luni atunci și baba va fi în ziua respectivă, de exemplu dacă este cineva născut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie ; dacă data nașterii este formată din doua cifre atunci se procedeaza astfel : de exemplu cineva este născut pe 23 decembrie, ziua în care îi pică baba se calculează astfel 2 + 3= 5, deci baba este pe 5 martie.

Baba Dochia a fost soacra supremă

O altă legendă spune că Baba Dochia avea un fiu foarte frumos, dar că nu acceptă nicio fată, pentru că era foarte rea. Odată, fiul ei a adus acasă o fată pe care Baba n-a putut s-o înghită din start.
Se spune că i-a dat un ghem de lână neagră să se duc la râu să-l spele până se face alb. Bineînțeles că ghemul nu și-a schimbat culoarea, asta chiar dacă degetele fetei erau rănite de ger și de apa rece. Foarte abătută, fata începu atunci să invoce numele Mântuitorului Hristos, care a auzit-o și I-a dăruit o floare roșie ca să spele ghemul cu ea.
Ghemul s-a abit pe loc, spre disperarea Babei Dochia, care, văzând floarea în mâna fetei, a crezut c-a venit primăvara și s-a retras în munți.
Pe măsură ce urca pe munte, Baba mai dădea jos din cojoace, până când a rămas în ie. Dar nu era vreme de ie, astfel c Baba Dochia a înghețat și s-a prefăcut în stană de gheață.
Tot de legenda babei Dochia e legată denumirea Babelor din Masivul Bucegi.

(Jurnal)