karob

 

 FOTO: Așa arătau fructele roșcovarilor plantați la palatul Arsache și prin Grădina Neamțului… 

Fotografiile gazdei rubricii noastre , Bebe ( Ghe.) Călinescu i-au trezit amintiri din perioada copilăriei sale, la Arsache, astăzi comuna Vedea, după cum veți constata localitatea ce a purtat mai întâi numele de Parapani a fost schimbată  în Arsache și nu întâmplător .Din păcate în jurul anilor 1960 comuniștii au dorit să șteargă din conștiința colectivă a localității numele doctorului Arsache, numind-o Vedea. Vă las în continuare să aflați povestea omului care a dat numele unei localități , cel care a adus în Municipiul Giurgiu  statuetele  de care aminteam în episodul anterior.

 În săptămâna ce a trecut vă povesteam cum au ajuns la Giurgiu cele două statui ce multă vreme au constituit un reper important pentru comunitate deși puțini dintre giurgiuveni cunoșteau sau cunosc povestea lor. Zeiţa Diana şi zeul Apollo, au plecat odată  din comuna Arsache luând calea Giurgiului, pentru a face istorie, în orașul de  pe malul Dunării.

Astăzi am să mă opresc asupra celui ce a dăruit cele două statuete oeașului nostru , câte ceva despre liceul de unde au plecat către noi cei doi zei, dar mai ales  despre minunatul om de ştiinţă, cultură,  politician recunoscut pe plan european, nu numai în Principatele Unite, doctorul Apostol Arscahe.  

IMG_0001 De origine aromână , machidon cum se zice pe la noi, doctorul Arsache  s-a născut în Hotohova în Epir în anul 1789. Vine la Bucureşti înainte de anul 1800 urmând primii ani de şcoală cu profesori români . După 1805 merge la Viena unde studiază limbile străine, iar după câţiva ani pleacă în Germania unde studiază medicina , acolo unde îşi va lua şi doctoratul cu specialitatea „anatomie comparată”. Cu toate că i se întrevedea o carieră universitară cu mari şanse, nu râmâne în Germania şi vine la Bucureşti.

În România a funcţionat mul timp ca medic la diverse spitale, Pantelimon şi Colţea la Bucureşti fiind două dintre ele. Prin ani 1819 cumpără de la Mânăstirea Radu Vodă două moşii din județul Vlaşca (n.red.  -Giurgiu de astăzi),  pe cea de la Parapani (n.red.- astăzi Vedea) şi pe cea de la Stăneşti.  Intrând  în politică, datorită inteligenţei sale şi vastelor cunoştinţe pe care le avea, a reuşit să se facă cunoscut repede  şi în acest domeniu. Domnitorul român Grigore Ghica i-a recunoscut valoarea  numindu-l secretarul său particular unde se ocupa cu probleme de politică externă.

Susţinător al ideii  Unirii Principatelor Române, la Adunarea de la Bucureşti, dr. Arsache  îl propune în plen să fie ales ca domnitor şi în Muntenia pe Alexandru Ioan Cuza , după ce Cuza fusese deja ales în Moldova. Ajuns domn al Ţării Românesşti, Alexandru Ioan Cuza cunoscându-i inteligenţa şi experienţa sa vastă, îl numelte pe Apostol Arsache   Ministrul Afacerilor Străine. Era anul  1862.

IMG_0002Prin munca depusă şi datorită forţei sale intelectuale doctorul a și-a mărit continuu averea pe care o avea atât în ţară cât şi în străinătate. Doctorul Arsache cunoştea şapte limbi: româna, latina, greaca, franceza, germana, italiana şi turca. El ajunsese să deţină moşii întinse în Vlașca, la Parapani,Butuneasca, Cucuruzu, Câlnişte, Stăneşti şi în multe alte localități. Asociat cu alţi oameni de afaceri valoroși ai vremii , Apostol  Arsache a deţinut exploatarea ocnelor de sare din Ţara Românească şi Moldova. Având o situaţie înfloritoare, fără a-și risipi averea , doctorul  şi-a ajutat mult supuşii  făcându-le în permanență daruri.

Locuitori de pe moşia Parapani, la rândul lor l-au iubit şi apreciat şi au hotărât ca localitatea Parapani să poarte numele de Arsache.Nume pe care   comuna l-a avut până când la putere au venit comuniştii şi l-au schimbat, nemotivat,  în Vedea o denumire care nu are nici o legătură cu tradiţia locurilor acestea.

 De precizat că dr. Apostol Arscahe nu a uitat niciodată să ajute oamnii locului mai ales când aveau nevoie de sprijin din partea lui. La Parapani, unde nu exista biserci dr. Arsache a ridicat una …A construit primărie nouă, şcoală nouă, edificii care se folosesc şi în zilele noastre. Vă promit că  vă voi povesti modul cum au fost construite,  luându-le pe rând , cu răbdare, fiindcă graba strică treaba şi creează neplăceri… În mod normal un om când se instalează într-un loc îşi construişte o casă. Aşa a făcut şi doctorul Arsache! După ce a cumpărat moşia, prin 1820,  s-a apucat să-şi facă un ”palat”,  cum l-au numit localnicii , deși el era mai degrabă un conac, ridicat în mijlocul comunei Parapani.

Nu îmi mai amintesc din cele povestite de oamenii mai în vârstă ai comunei cine au fost meşterii care i-au ridicat doctorului clădirea de reşedinţă , dar am reţinut cu precizie că amenajarea curţii şi înfiinţarea Parcului exterior , cât și  sădirea a sute de arbori , din diferite specii, a fost făcută de către un neamţ care a fost adus acolo cu tot cu familie la Parapani , pentru a executa lucrarea după placul și planurile doctorului Arsache.  

 Grădina neamțului

 Grădina parc se întindea , împreună cu toate construcţiile existente, pe circa 5 ha. Era de formă dreptunghiulară cu construcţiile amplasate în partea sudică, spre şoseaua Giurgiu – Zimnicea. În faţa clădirii principale exista un rând în jurul căreia se afla o cale de acces pentru trăsurile care veneau la scara de la intrarea principală. În cele patru colţuri ale clădirii erau sădiţi roşcovari ca şi la intrarea principală în curte, unde cele două porţi mari din fier forjat erau străjuite în stânga şi în dreapta tot de câte un roşcovar. Nu știu nici până astăzi de ce aa ales doctorul să planteze o astfel de speecie de pomi ale căror fructe ( roșcovele) fac o mizerie groaznică…

Imediat, din spatele clădirii, spre nord, începea Parcul propriu zis. Avea în mijloc un luminiş unde înfloreau diverse plante perene, loc în care au fost montate  statuile de care vă aminteam anterior. Urmau,  în continuare, două bazine cu apă în jurul cărora erau plantaţi tot roşcovari, câte şase lângă fiecare bazin. Parcul mai deținea lateral o seră şi o movilă de pământ pe care era montat un rezervor mare pentru apă care, prin ţevi de teracotă ajungea la bazine şi acolo, datorită presiunii, ţâşnea âcând i se da drumul.

Pe alee printre pomi mari, jugaştri, castani, ulmi, salcâmi, tei etc. erau plantaţi arbuşti care înfloreau răspândind un parfum letal: iasomie, singer, liliac, soc, păducel și câte și mai câte…

Primăvara când pădurea începea să înmugurească în pădurice înfloreau ghiocei, violete, brânduşe, toporaşi şi foarte multă ceapa ciorii. În concluzie „Grădina Neamţului” aşa cum era ea botezată şi cunoscută  de toţi locuitorii comunei, era un parc construit cu migală şi multă pricepere, de o frumuseţe ce devenea  de invidiat de către oricine punea piciorul aici… Păcat că după 1948 ul Parca fost distrus, sfârtecat şi împărţit aiurea de nişte nemernici puşi în funcţii de către mai mari puterii comuniste,  de la raion.

Această comoară naturală dacă s-ar fi păstrat până în zilele noastre, aşa cum a fost ea creată odinioară, ar fi fost cu siguranță un punct turistic de mare atracție , ţinând cont că în afară de aceasta tot în Arsache mai exista şi o biserică care fiinţează încă din 1840 cu o pictură interioară realizată de marele pictor român George Tătărescu, realizată prin anii 1870. Perioada petrecută la Arsache a rămas adânc întipărită în memoria mea, pentru că bunul Dumnezeu a lăsat ca omul să-şi amintească mai uşor lucrurile frumoase şi faptele bune și să le  ierte pe cela mai puțin bune, dar să nu le uite niciodată!

Tatăl meu, Gică Călinescu, fie-i Cerul loc prielnic pentru odihna cea veșnică,  în perioada 1936-1997, când a avut funcţia de preceptor şef la plasa Dunărea.  cu sediul în comuna Arsache , a avut norocul de a fi totodată şi administratorul acestui superb loc, timp în care am locuit aici pe întreaga perioadă.

Sper că v-a plăcut scurta mea istorioară şi promit ca în următoarele episoade să cunoaşteți  şi alte lucruri făcute de bunul şi mărinimosul personaj al rândurilor de mai sus.

Vă salută cu drag, nea Bebe!

 (A subscris, din umbra poveștilor , Florian TINCU)

————————————————————————————————————————————————————————

Nota redacției: Ne-am tot întrebat de ce a ales dr.  Arsache să plateze în jurul palatului său roșcovari. Probabil pentru caracteristicile sale terapeutice , am zice .   Păstaia contine aproximativ 40-50% zahar, care consta în zaharoza (pana la 26%), fructoza (pana la 13%), xyloza, maltoza si glucoza. De asemenea, contine proteine, aminoacizi, amidon, oligoelemente etc. Semintele contin proteine, grasimi (in principal acizi de tip oleinic, linoleic si palmitic), fitohormoni, tanin si guma de karuba.

Roscovele sunt bogate în tanini care inhiba enzimele digestive si inactiveaza bacteriile coli. Acesta este si motivul pentru care specialistii sustin ca, de exemplu, pentru preventia imbolnavirilor cu bacteria enterohemoragica E.coli este recomandata o dieta din care sa nu lipseasca roscovele. De asemenea, consumul constant de roscove sustine dezvoltarea unei flore benefice de bacterii intestinale. Deoarece are un efect calmant asupra stomacului si mucoaselor intestinale, sunt recomandate pentru a atenua starile de greata si a trata diareea. Roșcovele reprezinta o bogata sursa de vitamine si minerale (in special de calciu). Se spune ca revitalizeaza asemenea cafelei, fara a avea insa efectele secundare ale acesteia.

 Roscovul este unul dintre cei mai vechi arbori ai planetei, printre putinii care au supravietuit, ca specie, erei glaciare si marelui diluviu, iar pastaile lui sunt de mii de ani o sursa de hrana sana­toasa. Se spune ca Sfantul Ioan a trait in pustnicie in desert numai cu roscove, motiv pentru care aceasta planta a fost supranumita „Painea Sfantului Ioan”.

Iată probabil motivele ce l-au determinat pe proprietarul Grădinei Neamțului să planteze atâția roșcovari…

5 COMENTARII

  1. Buna seara
    ma numesc Florin Bordei . nascut in anul 1940 in frumoasa comuna Arsache asa cum imi place mie sa spun . Am facut scoala primara , elementara in Arsache ,. apoi am terminat liceul Doamna Stanca . din bucuresti , Institutul Politehnic Bucuresti , Doresc din suflet sa pot purta unele discutii pe marginea acestei frumoase prezentari . multumesc
    Facultatea de Transporturi sectiea Autovehicule Rutiere . In prezent pensionar , ocupand de a lungul vremii diverse functii in cadrul Ministerului Tranporturilor .

  2. Când s-a început construirea bisericii 1835-1845), la Paraipani mai exista o bisericuță din bârne (ajunsă aici în jurul anului 1760 si adusa de apele Dunării). Dacă consultam o hartă care datează după anul 1947 vom observa ca parcul nu a fost sfartecat ,ci apare pe hartă împărțit astfel: „Mosiatenirea Lahovary”; „Conacul Callimachi” si „Gh. Călinescu”. Nu observ o împărțire necorespunzătoare a parcului de catre aparatul administrativ din acea perioadă.

  3. Fabuloasa povestea doctorului Arsache,ar putea face obiectul unui roman sau film! Un asemenea personaj ar trebui sa fie trecut la loc de cinste in orice monografie a Judetului Giurgiu(Vlasca) si a localitatii Vedea(Arsache).Cat despre roscovi,i-am cunoscut si le-am gustat fructele-cand altadata decat in copilarie?-pe strada Turbatului (Negru Voda),dupa intersectia cu Calea Ferata si str.Caramidarii Noi,pe stanga erau vreo 5-6 asemenea pomi ,in dreptul curtilor unde stateau niste prieteni de joaca(alde Grama si alde Zdrangu).Despre semintele de roscovi,am aflat de la Profesoara de Botanica(si diriginta in a VI-a-doamna Viorica Iatan) ca din vremuri stravechi aceste seminte se mai numeau si „carate”si erau folosite la masurarea masei pietrelor pretioase.Semintele din pastaia de roscov au toate aproximativ aceeasi masa de 200mg (0,2g) care a fost numita „carat”.Prin urmare,un diamant de 400 de carate inseamna ca are o greutate de aprox. 80 de grame.Roscovul are drept arme de autoaparare impotriva raufacatorilor niste ghimpi asemanatori celor de salcam ,dar care pot atinge si 15 cm.De la „Baba Gherghina”,(vecina,moasa si nasa din Caramidari) ,aveam sarcina ca din cand in cand sa-i aduc niste ghimpi de roscov,cu lungimea de 5-6 cm ,drepti si cu varful nealterat.Foarte priceputa in leacuri babesti,Baba Gherghina folosea ghimpele pentru a „sparge o buba” ,de regula de la picior,si dupa ce „storcea ” rana si scotea raul din ea (puroiul),punea niste sulfamida ,infasura rana in frunze de patlagina si apoi lega strans.In 2-3 zile nici nu se mai cunostea locul ranii iar „impielitatul „putea sa alerge iar dupa minge!Mai stiu despre Baba Gherghina (apropo de perioada cu „Zilele Babei” in care ne aflam) ca a ajutat multe mame sa-si aduca pe lume pruncii ,si toti cei pe care i-am cunoscut au fost sanatosi la minte si la trup.Probabil ca si in localitatea care purta numele doctorului Arsache vor fi fost si asemenea femei ,harazite de Dumnezeu sa aline suferintele semenilor cu mainile lor aspre de atata munca!

  4. Dr. Apostol Arsache a fost un mare om și un mare român.Comuna Arsache datorează o anumită măreție și eleganță patronului său,conform zicalei „omul sfințește locul”.Frumos articol,interesante comentarii,întreaga admirație celor ce se preocupă de istoria frumoasă a acestei localități,istorie pe care și eu am studiat-o,scriind chiar o carte în acest sens.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.