Timp de 15 ani, o serie de politicieni din marile puteri economice din UE au impins pur și simplu economiile statelor lor într-o dură dependență de Rusia lui Vladimir Putin.

Revista CRONICILE, în numărul din august 2021, a făcut bilanțul pozițiilor cheie pe care le-au ocupat unii politicieni cu poziții cheie, ajunși, mai apoi, pe statele de plată (efectiv pe statele de plată) ale Rusiei.

Într-un fel, acești oameni l-au creat practic pe Vladimir Putin.
Mai jos, părțile relevante ale analizei.

Azi ești premier, cancelar, ministru, șef în servicii secrete într-una din marile economii europene, apoi, ca și cum nimic din activitatea ta anterioară n-ar fi semnalat asta, te trezești cu o funcție plătită cu milioane de euro într-un consiliu de administrație al companiilor de stat ale Rusiei. Câteva exemple sunt prezentate în rândurile de mai jos.

1. Fostul prim-ministru francez …

Ultimul care a primit recompensa lui Vladimir Putin pentru modul în care a servit interesele Rusiei este fostul prim-ministru francez François Fillon. La sfârșitul lui iunie, el a fost numit în Consiliul de Administraţie al grupului petrolier Zarubejneft – companie rusească de stat.

Conservatorul Fillon a fost premier al guvernului francez între 2007 și 2012, sub președinția lui Nicolas Sarkozy. Cinci ani mai târziu, în 2017, a candidat pentru președinția franceză.

Coincidență sau nu, tot în 2017, în plină campanie pentru Palatul Elysée, Fillon cerea ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din estul Ucrainei.

2. Fostul ministru de Externe al Austriei,  Karin Kneissl

Tot în iunie, fosta șefă a diplomației austriece, Karin Kneissl, a fost nominalizată în consiliul director al Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia – tot companie de stat.

Prietenia fostului ministru de externe austriac cu țarul de la Kremlin a atras atenția presei în 2018, când Vladimir Putin a fost invitatul de onoare la nunta acesteia.

Putin a adus atunci la nuntă drept cadou un tablou și un samovar rusesc și a ținut un discurs în… limba germană (!!), potrivit BBC.

La acea vreme, opoziția austriacă a acuzat-o pe Kneissl că gestul ei subminează politica externă a UE. Fostul ministru de externe austriac Karin Kneissl a scris și articole despre Orientul Mijlociu și geopolitică pentru Russia Today, oficiosul rusesc.

3. Șef al servicilor secrete: Alain Juillet,

Un alt occidental de marcă intrat recent în echipa de lobby-iști ai lui Vladimir Putin este Alain Juillet, fost director al serviciului de informații externe francez – DGSE. Juillet a fost angajat să găzduiască o emisiune de politică externă la RT France (Russia Today – ramura franceză), unde tratează subiecte precum diplomația, conflictele, terorismul, securitatea, competiția economică.

După ce a părăsit directoratul DGSE în 2003, Juillet a înființat un departament de informații economice în cadrul Ministerului Apărării, apoi a devenit și consilier economic al premierului francez – nimeni altul decât  același François Fillon.

Juillet este și el legat de ceva mai multă vreme de Kremlin. În 2016, de pildă, Juillet explica la RT France că situația din Ucraina a fost cauzată de intervenția SUA și că Occidentul este cel care a transformat Rusia într-un inamic și a forțat confruntarea.

În opinia presei franceze, ceea ce face Juillet este mai periculos pentru Uniune și NATO decât erau cândva tancurile rusești staționate în spatele Cortinei de Fier.

4ș Perla din colecția lui Putin: fostul cancelar Schroeder

Însă perla colecției de oficiali occidentali trecuți pe statul de plată al Kremlinului rămâne însă fostul cancelar german Gerhard Schröder!!

Schröder, văzut și acum în Germania ca mentor al partidelor de stânga, lucrează pentru industria energetică din Rusia încă din 2005, când partidul său, SPD, a pierdut alegerile generale.

Vara trecută, Schröder, prieten intim al lui Putin chiar din vremea când conducea cabinetul de la Berlin, a fost recent reconfirmat președinte al comitetului director al Rosneft.

Adjunct în cadrul Rosneft îi este Matthias Warnig, un bancher neamț, fost membru al poliției secrete Stasi în timpul Războiului Rece, în aceeași perioadă în care Putin însuși lucra pentru KGB în fosta Germanie de Est.

În 2017, când guvernul rus l-a propus pe Schröder ca președinte al administrației Rosneft, în condițiile în care compania petrolieră de stat se afla pe lista de sancțiuni a UE pentru rolul în anexarea Crimeei, Schröder critica staționarea forțelor germane în Lituania, în apropierea graniței cu Rusia. „Decizia transmite un semnal greșit”, explica germanul, înfuriind aliații din NATO ai Germaniei.

Surse: ”Cronicile” –  Eliza Frîncu