De ceva timp unul dintre puținii jurnaliști pe care îi consideram cu ”ștaif”, a început să derapeze, dovedindu-ne că și în Giurgiu a început să se facă jurnalism ca pe la Antenele lui Voiculescu, în stil ”ochiul și timpanul”. Textele site-ului ”Opinia giurgiuveană” excelează în aluzii nefondate, în manipulări tendențioase și în binecunoscutele expresii (nocive în această profesie) de genul: ”pe surse”, ”am auzit că”, ”bănuim”, ”credem că” ș.a.m.d. Mai mult decât atât, Ion Diaconescu, factotum-home-ul acestui ziar ”de partid”, on line, în loc să se ocupe de anchete jurnalistice de interes public, se mulțumește să facă poliție politică. În primul rând este interesat de contractele pe care cele două publicații locale, rămase pe piață ( ”Giurgiuveanul” și ”Jurnal giurgiuvean”) le-a încheiat cu diferite instituții, de parcă acest lucru ar fi interzis de lege. Probabil că autorul micilor calomnii, nu a condus niciodată o societate , neștiind că presa este până la urmă un prestator de servicii. Ea vinde informații și publicitate . Are angajați pe care trebuie să-i plătească. Are o droaie de cheltuieli. Nu-i vine nimic din cer. Iată de ce considerăm că Ion Diaconescu ”l-a cunoscut foarte bine pe Dabija…” Manifestând un voyeurism frust, el este obsedat de ce fac colegii săi din presă și de oamenii politici atunci când închid ușa pe dinăuntru, nedându-i voie să guste și el din caimacul discuțiilor, al cabalelor de tot felul . Jim este disperat, ce mai! Deși nu ar trebui, căci nu are grija unor salariați pe care trebuie să-i plătească, a unor taxe și impozite la stat, a cheltuielilor curente (telefon, energie electrică, Internet, apă, tipografie, costuri de difuzare, retururi, etc.) nici pe cea a noilor investiții legate de echipamente, mijloace de transport, carburant și toate celelalte. Asta pentru că în cazul Ion Diaconescu, sintagma cea mai potrivită este: el centrează , el dă cu capul, ducând ca un melc toată dotarea redacției sub carcasa mașinii personale. Folosind același gen de jurnalism pe care el însuși îl practică , am scrie: de curând am auzit că de puțină vreme sponsor îi este chiar Marian Minea, nimeni altul decât directorul DRDP București, omul lui Nicolae Bădălău. Dar nu direct ( că omul nu e prost, nici el și nici sponsorul său), ci prin intermediul unor firme susținătoare ale PSD. Am mai putea scrie că Ion Diaconescu are încheiate contracte cu societăți subordonate Primăriei Giurgiu, dar și cu cele ale Consiliului județean Giurgiu, jucând, ca de fiecare dată, la două capete. La capitolul instituții și partide politice, Jim stă bine! Cu firmele private nu prea se împacă, pentru că nu prea le agreează și nici acestea pe el! Evident că nu este nimic rău în a contracta spațiu publicitar în publicația pe care o conduci , dar în care ziar?, că al lui apare când nu te aștepți. Adică doar atunci când primește o comandă. Un obicei care nu este deloc fair și care poate fi imputat oricând de către Curtea de Conturi, instituțiilor bugetare cu care Diaconescu se află în relații contractuale. Cum să scoți o ediție de ziar doar atunci când primești, spre publicare , de exemplu, hotărârile Consiliului Local? Nu numai că este total ilegal, dar și imoral! Am putea să ne mirăm, așa cum procedează Ion Diaconescu , și de faptul că după ce nu demult l-a făcut cu ou și cu oțet pe secretarul de stat Valentin Iliescu, acum Diaconescu îi dedică ode. Ce să înțelegem din asta? Ion Diaconescu este contrariat și de faptul că unii oameni politici nu-l înghit , că îi închid ușa-n nas la discuțiile lor de taină, uitând faptul că același gest îl face el împreună cu distinsul nostru deputat, Nicolae Bădălău, de fiecare dată când acestora li se ivește ocazia, în sediul PSD Giurgiu, din strada Mircea cel Bătrân. Tonomat devotat al celor ce bagă sume consistente în conturile sale, Ion Diaconescu făcea zilele trecute aprecieri răutăcioase, la o televiziune prietenă liderului PNL Giurgiu (sic), uitând că el însuși este tolerat , cu transparență, să îndruge  vrute și nevrute la chiar televiziunea președintelui organizației municipale a PNL Giurgiu, Dumitru Beianu! Lucru care-l face pe acesta din urmă să riște multe semne de întrebare din partea publicului asupra jocurilor urmărite, știut fiind că nu este departe vremea când făcea tandem politic cu adversarii săi politici de astăzi. Spun ”tonomat”și argumentez acest lucru prin faptul că recent un material acuzator la adresa primarului orașului Mihăilești , Mihai Dobre, a fost șters la scurt timp după urcarea lui pe site-ul ”Opinia giurgiuveană”, la solicitarea liderului Nicolae Bădălău. (Dacă greșim să fim contraziși prin repunerea acelui material pe site!). Că lăcomia este fără margini la unii dintre cei ce se consideră jurnaliști, am văzut la recentul simulacru de gală a presei giurgiuvene, unde multe dintre premii s-au acordat pentru a masca foamea de bani a unora dintre organizatori. După ce-i laudă, și îi premiază, Ion Diaconescu îi pune însă la zid pe colegii săi, prin tot felul de aluzii ( vezi articolul : Anchetă video au relanti în Consiliul județean) . Ecce Homo! La așa om, așa caracter! Vor fi probabil unii care vor spune, citind acest material, că ne sperie concurența, că ne macină invidia și câte și mai câte…Nu ăsta e motivul. Și știți de ce? Pentru simplul fapt că un Mercedes nu va putea fi niciodată comparat cu un Tico! (Ne referim la valoarea muncii noastre , la nimic altceva…). În concluzie, renunțând odată pentru totdeauna la modul ăsta toxic de a face presă , curățindu-ne de puhoiul de suspiciuni create gratuit , i-am propune lui Ion Diaconescu cât și celorlați bloggeri ce se erijează în jurnaliști locali, să denunțe public toate contractele încheiate pe ultimii doi ani, așa cum o s-o facem și noi. Ba mai mult, vom cere ANAF, Curții de Conturi cât și celorlalte organe de control să facă o vizită tuturor celor ce se ocupă cu acest obiect de activitate la Giurgiu pentru a scăpa definitiv de suspiciunea cu care Ion Diaconescu încearcă să înfierbânte tot mai des mințile cititorilor. Și dorim ca aceste controale să înceapă la societățile și fundațiile controlate de noi. Este nevoie de o lustrație grabnică în media locală. E timpul ca jurnaliștii locali, atâția câți au mai rămas, să își dea mâna împotriva abuzurilor unei clase politice îmbuibată, chemate tot mai des pe la ANI, DNA, DIICOT … Politicieni ce trebuie dezvățați să mai îndrăznească să ne manipuleze, să ne mai considere nu câini de pază ai societății, ci animalele lor de companie.

Rândurile de mai sus puteau fi rostite bărbătește, în cadrul unui dialog, între colegi, la o bere, însă acest demers a fost anulat de atacurile tot mai vehemente din ultima vreme ale lui Ion Diaconescu la adresa majorității lucrătorilor onești din media locală. (Florian TINCU)

 

2 COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.