Cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană și-au ales, în perioada 23-26 mai, viitorul Parlament European, primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE în cursul acestui an. 

Popularii și socialiștii pe primul loc

Potrivit  rezultatelor oficiale sau provizorii din 21 de țări și estimărilor din 7 ţări , rezultatele arată astfel: Popularii Europeni conduc cu 178 de mandate, urmaţi de Socialişti cu 152 de mandate şi de ALDE cu 108. Pe locul patru sunt Verzii, cu 67 de mandate.

Sunt  deocamdată estimări, dar ne arată o tendinţă clară pentru componenţa viitorului legislativ comunitar: familiile politice tradiționale vor putea face o majoritate în noul Parlament European fără a fi nevoite să facă alianțe cu extrema dreaptă.

Rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European confirmă pierderile principalelor două grupuri politice de centru-stânga şi centru-dreapta, pe de o parte, şi progresele realizate de liberali şi de Verzi, pe de altă parte.

Partidul Popular European a cerut duminică preşedinţia Comisiei Europene, considerând că a câştigat alegerile europene. Liderul socialiștilor a respins, însă, această solicitare, semn că a început lupta politică pentru conducerea instituțiilor europene, în urma rezultatelor înregistrate la alegerile europarlamentare 2019.

Cum arată noul Parlament European. Cine a pierdut mandate, cine a câștigat

Partidul Popular European de centru-dreapta este acum creditat cu 178 de locuri, mai puţine cu 38 în comparaţie cu fostul Parlament European, în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar fi câştigat 152 de locuri, mai puţine cu 33 decât în precedentul legislativ, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale, menționează Agerpres.

Grupul liberal ALDE a obţinut, însă, câştiguri semnificative, ajungând la 108 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron. În România însă eșecul partidului  este evident.

Grupul Verzilor se află pe locul al patrulea, cu 67 de locuri, urmat de grupul Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), cu 61 de locuri.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care reuneşte Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, ar creşte de la 37 la 55 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul partid al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 53 de locuri.

Prezență record la vot

Prezenţa estimată la vot europarlamentar se menţine la 50,5%, bazată pe estimări din toate cele 28 de state membre, a anunţat purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Jaume Duch.

Ultimele proiecţii la nivel european au la bază rezultatele finale din şase ţări ( Cehia, Letonia, Cipru, Slovacia, Slovenia, Spania) și  rezultatele oficiale (parțiale) din 15 ţări ( Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia) şi exit-poll-uri din şase ţări (Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, Polonia şi România).

Prezenţă-record la vot şi la nivel european, nu numai în România: 51%, cea mai mare din ultimii 20 de ani. Cifrele au fost prezentate de purtătorul de cuvânt al Parlamentului European şi privesc 27 de state ( fără Marea Britanie). Asta, pentru că Londra va comunica rezultatele mai târziu. După ce vor veni şi cele din Marea Britanie, prezenţa la vot la nivel european s-ar putea situa undeva între 49 şi 52 la sută.

Pe de altă parte, votul pe familii politice arată astfel, potrivit estimărilor din 11 ţări: Popularii Europeni conduc cu 173 de mandate, urmaţi de socialişti cu 147 de mandate şi de ALDE cu 102.

Pe locul patru sunt Verzii, cu 71 de mandate. Sunt estimări desigur, şi acelea parţiale, dar ne arată o tendinţă clară pentru componenţa viitorului legislativ comunitar.

Cine sunt învingătorii? Situație pe țări

Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO), partidul populist al premierului ceh Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din Cehia, cu 21,2% din voturi, urmând să obţină şase mandate de eurodeputat, cu două mai mult decât în 2014.

Mişcarea populistă a lui Babis, care face parte din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cunoscută pentru criticile la adresa Bruxelles-ului, îşi întăreşte prezenţa în Parlamentul European, spre deosebire de partenerii săi de guvernare, social-democraţii de la CSSD, care pierd patru mandate.

Conservatorii eurosceptici ai formaţiunii ODS, parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), au obţinut 14.5% din sufragii şi patru mandate, faţă de două cât avea până acum.

Partidul Piraţilor, unul din marii câştigători ai scrutinului, va intra, în premieră, în Parlamentul European, prin obţinerea a 14% din voturi şi trei mandate şi s-ar putea alătura grupului Verzilor.

Conservatorii liberali TOP09, membri ai Partidului Popular European, au obţinut 11,7% şi trei locuri de eurodeputaţi, cu unul mai puţin decât în legislatura anterioară.

Formaţiunea eurosceptică SPD, parte din grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care se coagulează în jurul Ligii vice-premierului italian Matteo Salvini, reuşeşte de asemenea să acceadă în Parlamentul European cu 9,1% din voturi şi două mandate.

Creştin-democraţii din KDU, parte a Partidului Popular European, au obţinut 7,2% din voturi şi două mandate, cu unul mai puţin faţă de legislatura precedentă, iar comuniştii din KSCM, parte a Stângii Unite Europene (GUE), cu 6,9% din voturi şi un loc de eurodeputat, pierd două mandate.

Partidul liberal pro-european Împreună/Slovacia Progresistă (Progresivne Slovensko-Spolu – PS) a câştigat alegerile europene din Slovacia, cu 20,1% din voturi, urmat de Partidul Social-Democrat (SMER), aflat la guvernare, cu 15,7%, arată rezultatele oficiale, transmite Agerpres. Partidul Slovacia Progresistă câştigase în faţa social-democraţilor din SMER şi la alegerile prezidenţiale din luna martie, când avocata şi activista de mediu Zuzana Caputova l-a învins pe comisarul european Maros Sefcovic.

Pe locul trei se clasează formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Poporului – Slovacia Noastră (LSNS), care a obţinut 12% din voturi.

Acest rezultat la alegerile europene, la fel cum a fost şi victoria lui Caputova, poate fi interpretat ca o reacţie a electoratului faţă de asasinarea ziaristului de investigaţie Jan Kuciak. Atât preşedintele în exerciţiu Andrej Kiska, care o susţine pe Zuzana Caputova, cât şi premierul Peter Pelegrini au afirmat după publicarea primelor estimări cu rezultatele scrutinului că acestea ilustrează faptul că slovacii doresc o schimbare.

Rata prezenţei la urne a fost de 20%, cu şapte procente peste cea din 2014. În Slovacia scrutinul european s-a desfăşurat sâmbătă.

Partidul conservator OVP al cancelarul Sebastian Kurz a câştigat alegerile pentru Parlamentul European din Austria, cu 34,9% din voturi, conform unei prime proiecţii, pe baza numărării tuturor voturilor exprimate la urne şi a unei estimări a voturilor prin corespondenţă, care vor fi numărate luni, relatează Agerpres. OVP are un avans semnificativ faţă de Partidul Social Democrat (SPO), care a obţinut 23,4% din voturi şi nu a reuşit să profite de prăbuşirea coaliţiei de centru-dreapta a lui Kurz săptămâna trecută. Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă-dreapta, fost partener de coaliţie al OVP, a primit 17,2% din voturi, cu numai 2,5 puncte procentuale mai puţin decât în 2014, în ciuda suspiciunilor de corupţie împotriva liderului său, Heinz-Christian Strache, care au dus la căderea guvernului. Verzii sunt cotaţi cu 14%, urmaţi de partidul liberal Neos, cu 8,7%, conform unei proiecţii realizate de Institutul SORA, care se bazează pe 100% din voturile la urne numărate şi pe o estimare a voturilor prin poştă, care vor fi numărate luni.

Social-democraţii au anunţat duminică seară că luni vor introduce o moţiune de cenzură împotriva lui Kurz şi a guvernului său, potrivit Reuters.

În Italia, partidul de extremă-dreapta Liga al lui Matteo Salvini a ieşit pe prima poziţie la alegerile parlamentare de duminică din Italia, cu un scor cuprins între 27% şi 31% din voturi, conform a două sondaje realizate la ieşirea de la urne şi publicate de televiziunile italiene, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), cealaltă componentă a majorităţii guvernamentale aflate la putere în Italia, realizează un scor cuprins între 18,5% şi 23% din voturi, conform acestor estimări, situându-se în urma Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), care obţine un scor cuprins între 21% şi 25%.

În Franţa, Adunarea Naţională (RN), formațiunea lui Marine Le Pen, a ieşit în frunte cu 23-24,2% din voturi, în uşoară creştere faţă de 2014 (24,9%).  Va obține 24 de mandate. Urmează partidul președintelui Emmanuel Macron, La République en marche Modem cu 22,40 % – 23 de locuri. Pe locul al treilea sunt Verzii, cu 12,70 % – 13 mandate și apoi Les Républicains (LR), dreapta, cu 8,50 % – 8 locuri.  Stânga, ce reunește cinci formațiuni, între care Partidul Socialist, are cumulat 11 mandate.

În Germania, CDU, formațiunea Angelei Merkel, și aliatul său din Bavaria, CSU au cele mai multe voturi: 28,60 % , adică 28  de mandate. Marea surpriză este însă Alianța 90 – Verzi, cu 20,9 la sută din voturi, adică 21 de mandate. Urmează SPD, social-democrații, cu 15,3 la sută (15 mandate), în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, şi-a atins obiectivul de 10,5%, faţă de 7,1% în 2014, având astfel 11 mandate.

În Italia, unde birourile de vot se închid la ora locală 23:00 (24:00, ora României), sondajele din ultimele zile plasau formaţiunea Liga, a lui Matteo Salvini, la peste 35% din intenţiile de vot.

În Spania, Partidul Socialist (PSOE) marchează o victorie clară, obţinând 20 din cele 54 de locuri alocate, urmat de conservatorii din PP, care obţin 12 locuri şi liberalii Ciudadanos, care trec de la 2 la 7 mandate. PSOE va ocupa, în funcţie de rezultatele finale ale alegerilor europene, prima poziţie ca număr de locuri (20) în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European.

După triumful la alegerile generale care au avut loc în urmă cu o lună, PSOE îşi sporeşte rezultatul la nivel naţional, prin progresele înregistrate în alegerile locale şi regionale care au avut loc în această duminică.

Între rezultatele la europarlamentarele din Spania se remarcă candidatura independenţilor catalani de stânga (ERC), Ahora Republicas, care obţine 3 mandate, inclusiv de către liderul partidului Oriol Junqueras, aflat în detenţie preventivă din cauza declaraţiei ilegale de independenţă din 2017. Va intra de asemenea în Parlamentul European fostul preşedinte al Generalitat, Carles Puigdemont, în prezent refugiat în Belgia şi care conduce lista Junts, care a obţinut 2 locuri.

În Ungaria, partidul suveranist Fidesz al lui Viktor Orban ar urma să câştige detaşat, fiind creditat cu o victorie zdrobitoare cu 56% din voturi, devansând cu peste 45% opoziţia de centru-stânga şi extrema dreaptă, potrivit estimărilor.

Partidul naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a câştigat scrutinul europarlamentar cu 42,4% din voturi, obţinând cel mai bun rezultat al său de până acum, ceea ce îl face favorit la alegerile generale. Coaliţia Europeană, un amalgam de partide cu ideologii diferite, condusă de forţa de centru-dreapta Platforma Civică, creată pentru a contracara Partidul Lege şi Justiţie la aceste alegeri, ar fi obţinut 39,1% din sufragii.

În Bulgaria, partidul GERB a obţinut cele mai multe voturi în alegerile europarlamentare desfăşurate duminică în Bulgaria, relevă sondajele la ieşirea de la vot date publicităţii la scurt timp după încheierea scrutinului. GERB, formaţiunea premierului Boiko Borisov, afiliată la Partidul Popular European (PPE), a obţinut 32,8% din sufragii. Pe poziţia a doua se plasează Partidul Socialist, aflat în opoziţie, cu 23,1%, iar pe cea de-a treia – Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce, cu 13,6% din voturi. În preferinţele electoratului bulgar urmează VMRO, partenerul GERB în coaliţia guvernamentală, cu 6,8% din voturi, şi noua formaţiune proeuropeană Bulgaria Democrată, cu 5,9% din voturi. Bulgaria deţine în Parlamentul European 17 mandate, indiferent dacă Regatul Unit va părăsi sau nu Uniunea Europeană.

Coaliţia conservatoare de opoziţie SDS-SLS a câştigat duminică clar alegerile europarlamentare din Slovenia cu 26.5 % din sufragiile exprimate, potrivit datelor oficiale parţiale date publicităţii de Comisia Electorală. Coaliţia formată din Partidul Democrat şi Partidul Poporului, membră a Partidului Popular European (PPE), ar urma să obţină trei din cele opt mandate repartizate Sloveniei în Parlamentul European. Partidul liberal LMS (ALDE) al premierului Marjan Sarec a obţinut 15,6 % (două locuri) şi partenerul său de guvernare, social-democraţii, 18,6% (două locuri). Partidul de opoziţie conservator Noua Slovenie (NSi) a obţinut 11,1 %, ceea ce îi va aduce un mandat. Prezenţa la vot a fost de 28 %, cu 3,5% mai mult faţă de scrutinul de acum cinci ani

În Finlanda, Partidul Adevăraţii Finlandezi a făcut progrese, dar nu atât de importante cum anticipau sondajele. Adevăraţii Finlandezi sunt un partid naţionalist şi eurosceptic, care are două mandate din totalul de 13 posturi de europarlamentar ale Finlandei. Partidul a obţinut 13,3% din voturi, un procentaj aproape neschimbat comparativ cu rezultatul din 2014. Partidul Coaliţia Naţională, conservator, a rămas cea mai mare formaţiune politică din Finlanda, cu 20,1% din voturi, ceea ce înseamnă trei mandate, la fel ca în 2014. Social-democraţii ar urma să îşi menţină cele două mandate, în ciuda unui avans de aproape patru puncte procentuale, ajungând la 16,1%. Verzii ar urma să obţină în final două mandate, faţă de unul în prezent.

În Suedia, partidul Democraţii suedezi ar urma să înregistreze o creştere puternică, de la 9,67% în 2014, la 16,9% în această duminică. Responsabilii de la Bruxelles se temeau că aceştia ar putea câştiga până la 200 de locuri din 751, propulsaţi de Matteo Salvini şi Marine Le Pen, al cărui cap de listă, Jordan Bardella, a lansat imediat un apel la „constituirea unui grup puternic” în Parlamentul European. Partidul Social-Democrat al premierului Stefan Lofven a câştigat alegerile europene în Suedia, cu mai mult de un sfert din voturi, în timp ce formaţiunea de extremă dreapta Democraţii Suediei a cunoscut cea mai mare creştere, clasându-se pe locul al treilea. Social-democraţii reuşesc să păstreze cinci mandate de eurodeputaţi, înaintea Partidului Conservator, care a câştigat un mandat în plus, obţinând patru locuri în Parlamentul European.

Partidul Socialist de guvernământ a câştigat duminică alegerile europarlamentare din Portugalia cu un scor estimat între 30% şi 34% din voturi, potrivit sondajului de opinie difuzat de televiziunea publică RTP la închiderea secţiilor de votare. Partidul Social Democrat (PSD, centru-dreapta) de opoziţie ar obţine între 20% şi 24% din sufragiile exprimate pentru alegerea celor 21 de eurodeputaţi, cât revin Portugaliei. Blocul marxist de Stânga ar urma să obţină între 9 % şi 12 % din voturi. CDU, coaliţie ce reuneşte Partidul Comunist Portughez şi Verzii, ar obţine 7-9 %, iar formaţiunea politică creştin-democrată CDS-PP 5-7 %. Partidul Persoanelor, Animalelor şi Naturii ar obţine între 4 % şi 6 %, ceea ce i-ar permite, pentru prima oară, să obţină un loc în Parlamentul European. Totodată, sondajul sugerează o rată a absenteismului între 65% şi 70%, care o poate depăşi pe cea de 66.2 %, înregistrată la scrutinul europarlamentar din urmă cu 5 ani. Sondajul nu include votul alegătorilor portughezi din străinătate.
Alegerile europarlamentare sunt percepute în Portugalia ca o primă rundă a alegerilor legislative ce urmează să se desfăşoare în octombrie şi un test pentru premierul socialist Antonio Costa, care urmăreşte să fie reales.

Liderul opoziţiei din Grecia, Kyriakos Mitsotakis, a cerut duminică demisia premierului Alexis Tsipras, după ce partidul său a ieşit învingător, în faţa formaţiunii şefului guvernului. Conform rezultatelor preliminare, partidul Noua Democraţie al lui Mitsotakis, principala formaţiune politică de opoziţie din Grecia, este în faţa partidului Syriza al premierului Tsipras, la o diferenţă de aproape nouă puncte procentuale. Noua Democraţie ar urma să obţină 32,7% din voturi, comparativ cu 24% pentru Syriza, conform unor estimări bazate pe primele rezultate oficiale anunţate de postul naţional de televiziune ERT. În acest moment, alegerile parlamentare sunt programate pentru luna octombrie. Grecia va trimite în Parlamentul European 21 de eurodeputaţi.

Marea Britanie, care ar urma să părăsească UE cel mai târziu pe 31 octombrie, au votat primii, joi, în ceea ce ar trebui să fie ultimul lor scrutin european. Alegerile au adus în mod logic în frunte Partidul Brexit al controversatului Nigel Farage, susţinător al unei rupturi fără concesii cu Bruxelles-ul. Este creditat cu 31,6 la sută din voturi, ceea ce îi aduce 24 de mandate. Pe locul următor s-au clasat laburiștii, cu 19,1 la sută din intențiile de vot, ceea ce le asigură 14 locuri. Liberal-democrații vor avea un număr asemănător de mandate, obținând 18,9 la sută din voturi, iar pe ultimul loc este Partidul Conservator, aflat la putere, cu 12,4 la sută din voturi, ceea ce înseamnă 10 mandate.
Marea Britanie trebuia să părăsească UE pe 29 martie, dar întrucât nu a reuşit să obţină susţinerea deputaţilor, Theresa May – care şi-a anunţat vineri demisia pe 7 iunie – a trebuit să amâne divorţul de UE şi să organizeze alegeri europene.

(Jurnal)