Astăzi 20 iulie, Biserica Creștin Ortodoxă Română îl sărbătorește pe Sfântul Slăvit Proroc Ilie Tesviteanul (Duminica 6-a după R (a Vindecării slăbănogului din Capernaum).

Cine este Sf. Ilie!

Apărător înflăcărat al credinței în Dumnezeul revelat profeților Vechiului Testament, Sfântul Ilie Tesviteanul era fiul lui Sovac, unul dintre profeții Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, dincolo de Iordan. De la numele acestei localități se trage și numele proorocului. Sfântul Proroc Ilie a trăit pe vremea lui Ahab, regele evreilor, care a domnit în ținutul Samariei din Israel, timp de 22 de ani.  Acest rege s-a căsătorit cu Isabela, o prințesă feniciană din Sidon, care se închina zeului Baal. Ahab, prețuind frumusețea femeii mai mult decât credința în Dumnezeul unic al iudeilor, și-a obligat poporul să se închine zeului Baal, încurajând în acest fel idolatria, înălțând totodată și un jertfelnic. Toate aceste fapte au atras mânia divină. Dumnezeu îi încredințează Sfântului Proroc Ilie misiunea de a mustra pe rege pentru faptele necugetate săvârșite și de a întoarce poporul la credința monoteistă.  Mustrându-l pe Ahab, Sfântul Ilie îi spune: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc eu; în acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu!”(3 Rg 17;1). Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit. În urma lui, seceta și foametea a cuprins toată țara.

După trei ani și jumătate, dovedindu-se prin multe minuni că numai credința în Dumnezeul unic este cea adevărată, poporul iudeu și-a recunoscut greșeala de a se fi închinat zeului Baal, strigând: „Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!” (3 Rg 18;39). Rugându-se atunci Ilie, o ploaie a răcorit pământul și foametea a încetat. Sfântului Proroc Ilie nu i-a fost dată moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc. (Jurnal)

Sfântul Ilie a devenit în mitologia populară un personaj aparte, cu o poveste diferită de cea propovăduită de creştinism. Un muritor bun la suflet, dar iute din fire, Ilie a fost ispitit de diavol să îşi ucidă părinţii sau, în alte variante, surorile ori întreaga familie. Pentru a-şi ispăşi păcatul de moarte, Ilie s-a supus la felurite cazne, ferecându-se vreme de 40 de ani într-un bordei sau beci, mergând în genunchi pentru a căra apă cu gura şi a uda un lemn putred, sau aruncându-se în flăcările unui rug alcătuit din lemne strânse din pădure timp de 9 ani.

Împăcat de pocăinţa şi durerea lui Ilie, Dumnezeu l-a ridicat la ceruri, l-a aşezat printre sfinţi şi  i-a dăruit un car de foc tras de 2 ori 4 cai înaripaţi şi un bici de foc cu care să facă prăpăd printre draci.

Tradiţii: Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Hora Sântiliei

Tradiţiile de Sfântul Ilie sunt destul de numeroase pe întreg cuprinsul ţării. De regulă se păstrează destul de bine în Banat sau în mijlocul Transilvaniei, pe vârful Muntelui Găina.

Ce nu trebuie să facem în această zi 

În această zi nu este bine să se lucreze. Orice om care nu respectă sărbătoarea este pedepsit cu asprime de Sfântul Ilie, cu furtună sau grindină peste ogoarele ori grădina lui. În unele zone , există chiar şi interdicţia de a se aprinde focul în vatră pentru gătitul mâncării.  De asemenea, tradiţia mai spune că azi se rostesc cuvinte pentru chemarea ploilor, în aşa fel încât Sfântul Ilie să se îndure de recoltele secetoase şi să le stropească cu multă apă sănătoasă, venită parcă tocmai de la el, de sus, din ceruri…

Superstiții legate de Sf. Ilie 

– Atunci când tună sau fulgeră, Sfântul Ilie a mai omorat un drac. Tunetul ar fi zgomotul făcut de carul lui atunci când se hurducăie prin ceruri, iar trăsnetul e  biciul său de foc atunci când îi doboară pe draci.

– Dacă sunt tunete de Sfântul Ilie, alunele şi merele vor fi viermănoase.

– Dacă plouă de Sfântul Ilie, ploaia nu va înceta vreme de 20 de zile.

– Dacă este furtună, geamurile şi uşile casei trebuie să fie bine închise, pentru a nu intra în casă vreun drac fugărit de sfânt.

– Pe vreme de furtună nu este bine să îţi găseşti adăpost sub un carpen; în el preferă să se ascundă dracii înfricoşaţi de Sfântul Ilie.

– Să nu porneşti la drum în ziua de Sfântul Ilie.

– Atunci când tună, oamenii trebuie să se închine, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate, numai în cruce nu.

– Paloşul Sfântului Ilie are un tăiş din aur şi celălalt din argint. Atunci când îşi foloseşte tăişul de aur, aduce mana, iar când loveşte cu cel de argint, aduce grindina.

– Dacă se arată vreme de furtună, trebuie să aprinzi tămâie în casă, ca nu cumva să fie vreun drac adăpostit înlăuntru şi să atragă astfel fulgerele Sfântului Ilie.

– Pentru a se pune la adăpost de biciul de foc al Sfântului Ilie, diavolii se pitesc pe pământ, sub streşinele caselor, în copaci, în turlele bisericilor sau în trupurile animalelor. Din acest motiv, nu ţi se recomandă să laşi afară animale, mai ales câini, pisici şi capre.

– În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele îşi pot ghici ursitul. Pentru aceasta ele merg pe câmpuri, se dezbracă în pielea goală şi se tăvălesc prin cânepă. Dacă în acea noapte ele visează cânepă verde, înseamnă că se vor mărita cu un bărbat tânăr; dacă în vis le apare cânepă uscată, sunt sortite unui soţ bătrân.

– În dimineaţa zilei de Sfântul Ilie se culeg plante de leac, dar şi ierburi de farmece şi vrăji. Acestea din urmă  trebuiau udate de sângele unui cocoş taiat deasupra lor.

– Busuiocul adunat cu acest prilej este pus la uscat sub streşini, în cămări sau poduri, ori este adus la biserică pentru a fi binecuvântat şi aşezat la icoane, după care este ars. Cenuşa busuiocului este păstrată în casă pentru a lecui copiii de bubele rele apărute în gură.

– Până în ziua Sfântului Ilie nu este îngăduit să se mănânce mere şi nu este voie ca acestea să se loveasca unul de celalalt, întrucât lucrul ăsta aduce grindina. Pe data de 20 iulie se aduc mere în biserică pentru sfinţire, aceste fructe speciale devenind de aur pe cealaltă lume.

– Tot acum se celebrează „Moşii de Sfântul Ilie”, prilej de comemorare a copiilor morţi, când se dau mere de pomană copiilor din vecini sau celor întâlniţi în cale. Dacă pomul din care se dau merele a fost scuturat, sau dacă s-au luat ori mâncat mere din el înainte de 20 iulie, Sfântul Ilie va arunca cu grindină pe pământurile celor ce au păcătuit astfel.

– De Sfântul Ilie are loc „retezatul stupilor”, adică cea dintâi recoltare a mierii de albine din an, cu condiţia ca ziua de 20 iulie să nu pice duminică, luni, miercuri ori vineri.

surse:  www.diane.rowww.traditiidinromania.rowww.wikipedia.org