Centrală Solaro-Electrică la Gogoşari

Una din problemele dezbătute în această şedinţă a vizat luarea în administrare de către Consiliul Judeţean a unei suprafeţe de 7,24 hectare, teren arabil extravilan aflat în domeniul privat al comunei Gogoşari pentru realizarea proiectului “Valorificarea resurselor energetice regenerabile – o provocare oportună”, cu obiectivul “Centrală Solaro-Electrică”. Practic, este vorba despre un proiect pe care intenţioneaază să-l depună Consiliul Judeţean, proiect pentru realizarea căruia s-a cerut sprijinul Consiliului local Gogoşari, pentru identificarea unui teren. Acesta, la rândul său, a emis o hotărâre prin care trece suprafaţa de teren menţionată în administrarea Consiliului Judeţean pentru realizarea proiectului. În aceste condiţii, consilierii judeţeni au aprobat luarea în administare a celor 7,24 ha de teren din Gogoşari, pentru realizarea unei centrale solaro-electrice.

Alimentarea cu apă a Frăteştiului şi Remuşului – trecută la autorităţile locale

Realizată prin programul guvernamental de alimentare cu apă la sate din 1997, investiţia “Alimentare cu apă a localităţilor Frăteşti şi Remuş” a fost trecută din domeniul public al judeţului Giurgiu şi administrarea Consiliului Judeţean Giurgiu în domeniul public al comunei Frăteşti şi administarea Consiliului local Frăteşti. Practic, este vorba despre o formalitate, impusă de programul menţionat, care stipulează că, la trecerea celor doi ani de garanţie a lucrărilor, obiectivul trece la Consiliul local. Investiţia de la Frăteşti cuprinde 3 puţuri de captare, o reţea de aducţiune în lungime de 304 metri, o staţie de pompare şi tratare, două rezervoare a câte 500 mc, pentru înmagazinare şi o reţea de distribuţie de 12,9 km, valoarea obiectivului ridicându-se la 2.300.000 USD.


Ajutoare financiare “pe bandă rulantă”

Chiar dacă efectele crizei financiare lovesc dur şi în Consiliul judeţean, consilierii nu uită că sunt oameni şi că trebuie să încerce să-i ajute pe cei care au nevoie de ajutor. Aşa se face că şi în această şedinţă, consilierii judeţeni au avut de discutat şi aprobat nu mai puţin de 15 cereri de ajutor financiar. Cea mai mare parte a celor care au cerut bani de la CJ sunt oameni cu grave probleme de sănătate sau care au în întreţinere copii cu astfel de probleme, aşa că nu s-a pus problema refuzului vreunuia din aceste ajutoare. În plus, aceiaşi consilieri au aprobat şi cererile a două organizaţii de pensionari din Giurgiu, care au solicitat, separat, acordarea unor ajutoare financiare pentru ajutorarea unor persoane mai nevoiaşe, cu ocazia zilei de 1 octombrie, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, respectiv pentru acordarea de pachete sociale cu alimente unor astfel de persoane nevoiaşe. Şi în aceste două cazuri, toţi consilierii au aprobat, fără nicio discuţie, solicitările reprezentanţilor pensionarilor giurgiuveni.

Evaluare finală pentru directorul Bibliotecii

La patru ani de la preluarea funcţiei de manager al Bibliotecii Judeţene “I.A. Bassarabescu”, Ion Gaghii va fi supus unui proces de evaluare finală. Potrivit prevederilor legale, autoritatea executivă verifică modul în care au fost realizate obligaţiile asumate prin contractul de management, în raport cu resursele financiare alocate, evaluarea luând în considerare proiectele realizate în cadrul programelor propuse. Potrivit expunerii de motive ce însoţeşte proiectul de hotărâre prin care se stabileşte comisia de evaluare, această evaluare finală se va face pe baza raportului de activitate a managerului Bibliotecii Judeţene, în două etape: analiza raportului de activitate, inclusiv prin deplasarea membrilor comisiei la sediul unităţii şi susţinerea raportului de activitate de către manager, în cadrul unui interviu. Consilierii judeţeni au decis ca din comisia de evaluare să facă parte directorul Teatrului Valah, Mircea M. Ionescu, directorul Centrului Cultural Local “Ion Vinea”, Virgil Peţanca şi Florian Dinu, secretarul judeţului. Comisia de soluţionare a contestaţiilor va fi formată din directorul Muzeului Judeţean, Traian Popa, Carmen Peţanca, director Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu şi Petre Cornea, reprezentantul Consiliului Judeţean Giurgiu.

Nemţii investesc la Gostinu

Cea mai mare centrală foto-voltaică din România ar putea fi construită la Gostinu. Pentru aceasta, consilierii judeţeni au făcut un prim pas, aprobând concesionarea, prin licitaţie publică, a 300 de hectare de teren din Ferma Gostinu. Practic, este vorba despre o solicitare a unei firme germane, recunoscute la nivel mondial pentru construcţia de centrale foto-voltaice, care intenţionează să realizeze o astfel de investiţie în judeţul Giurgiu. Prezent în faţa consilierilor judeţeni, directorul firmei, Mircea Ionescu, a precizat că este vorba despre cea mai mare centrală foto-voltaică ce urmeaază a se construi în România, ce ar putea furniza 100-150 MW.

Prin realizarea acestei investiţii în judeţul Giurgiu s-ar crea circa 150-200 de locuri de muncă în faza de construcţie şi încă aproximativ 100 în cea de exploatare. Investiţia, ce se ridică la peste 300 de milioane de Euro, este 100% străină, Consiliul judeţean şi judeţul Giurgiu neavând nicio obligaţie financiară în realizarea acestui proiect. Realizarea acestei centrale ar urma să dureze circa 4 ani, iar Consiliul judeţean ar putea câştiga bani frumoşi din redevenţă, care ar porni de la suma de 2 miliarde de lei vechi anual.

Terenul în cauză era, însă, obiectul unui contract de asociere între Consiliul Judeţean şi firma Grivco, asociere de pe urma căreia CJ Giurgiu câştiga în jur de 600 de milioane de lei vechi anual, însă, în ultimul an, această sumă a fost mult mai mică, deoarece firma în cauză nu mai cultivase întregul teren. În aceste condiţii, consilierii judeţeni au decis rezilierea contractului cu firma Grivco şi aprobarea concesionării prin licitaţie publică a acestui teren, unde ar urma să apară cea mai mare centrală foto-voltaică din România.

Reparaţii pe drumurile judeţene

O bună parte din proiectele de hotărâre dezbătute marţi de consilierii judeţeni se referă la reparaţii, reabilitări şi modernizări ale unor porţiuni de drumuri judeţene. Astfel, s-a decis reabilitarea traseului rutier DJ 401 Hereşti – Hotarele, km 36+000 – 38+374, km 39+295 – 40+484, 3,563 km, reabilitarea şi modernizarea DJ 504 Vieru-Putineiu-limită judeţ Teleorman, km 11+780 – 30+000, 18, 220 km, reabilitarea DJ 601 Bolintin Deal-Bolintin Vale-Malu Spart, km 9+500 – 12+500, km 13+000 – 21+000, 11 km, toate aceste lucrări find aprobate în faza de documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii.

De asemenea, a fost aprobată documentaţia tehnico-economică pentru un pod de beton armat pe DJ 412 C, peste râul Neajlov, la Bucşani, km 12+900, în timp ce pentru podul de pe DJ 601, peste râul Neajlov, la Crevedia Mare, a fost aprobată atât documentaţia de avizare a lucrărilor de investiţi, cât şi proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.


Număr de paturi suplimentat la Spitalul Judeţean

Ca de obicei, la finalul şedinţei, consilierii au adus în discuţie, la capitolul “Diverse”, probleme ce nu au fost înscrise pe ordinea de zi a şedinţei. O astfel de problemă a fost adusă la cunoştinţa colegilor săi chiar de preşedintele CJ, Dumitru Beianu, care a anunţat că demersurile făcute la Ministerul Sănătăţii au avut succes, ministrul Cseke Attila fiind de acord cu suplimentarea numărului de paturi la Spitalul Judeţean. Aceasta înseamnă că acum Spitalul Giurgiu va fi încadrat într-un nivel superior, urmând a primi şi fonduri mai mari.

Elevii de la “Chimie” au dificultăţi în a ajunge la şcoală

Şi tot la capitolul “Diverse”, consilierul Ion Vasilache a ţinut să atragă atenţia asupra unei alte probleme; fără să uite că este directorul Grupului Şcolar “Miron Nicolescu”, acesta a adus în atenţia colegilor dificultăţile cu care se confruntă elevii acestui liceu în a ajunge şi a pleca de la şcoală. Practic, este vorba despre elevii care provin din satele învecinate municipiului şi care fac naveta. “Am mai avut aceste probleme şi, pentru un timp, se rezolvaseră, dar acum au revenit; copiii nu au cum să ajungă dimineaţa la şcoală şi nici cum să ajungă înapoi seara acasă din cauza programului mijloacelor de transport în comun care fac legătura cu localităţile învecinate. Şi mă refer aici în special la cursele spre şi dinspre Vedea, Malu sau Slobozia, curse care vin, de fapt, de mai departe, fiind, de cele mai multe ori, arhipline, astfel că elevii noştri, chiar dacă au abonamente, nu se pot urca, de multe ori, în aceste microbuze, întârziind, astfel, la cursuri. Aceleaşi probleme le au copiii şi la plecare, deoarece la noi cursurile se încheie la ora 20, iar cursele spre localităţile menţionate, dar şi spre Oinacu sau Gostinu, de exemplu, se încheie la ora 19-19.30, ceea ce crează mari probleme elevilor navetişti”, a precizat consilierul Ion Vasilache. Acesta a primit asigurări de la preşedintele Dumitru Beianu că problema ridicată îşi va găsi rezolvare, prin intermediul Direcţiei de Transport a CJ, dar şi prin intervenţiile ce vor fi făcute la operatorii de transport care acţionează pe alte drumuri decât cele judeţene.

Cristina MOISE