bursaBursa Generală a Locurilor de Muncă, dincolo de cifre seci. Vineri, 7 aprilie, în municipiul nostru a avut loc Bursa Generală a Locurilor de Muncă, măsură activă a AJOFM Giurgiu care presupune confruntarea directă a cererii cu ofertele de forţă de muncă.

În vederea identificării locurilor de muncă vacante, au fost contactaţi un număr de 176 de agenţi economici, dintre care au răspuns „prezent” 58, cu o ofertă de 578 de locuri de muncă vacante (agricultură, construcţii, industria confecţiilor, industria alimentară, servicii, comerţ, asigurări). Aşa cum  precizam anterior, pragul restaurantului ”Mioriţa” din municipiu, respectiv al Bibliotecii din oraşul Bolintin Vale, a fost trecut de un număr de 636 de persoane, fiind selectate pentru probe de lucru sau interviuri la sediul firmelor 138 de persoane (112 din municipiu). Cam aşa arată, în cifre seci, rezultatul Bursei de vineri. Şi, tot în cifre seci, situaţia persoanelor aflate în evidenţa AJOFM Giurgiu se prezintă astfel: la sfârşitul lunii februarie 2017, înregistrate, la nivel de municipiu, erau 938 de persoane (şomeri indemnizaţi, şomeri neindemnizaţi, beneficiari ai Legii 416 a ajutorului social). În judeţ, sunt înregistrate un număr de 4700 de persoane în evidenţe, dintre acestea circa 3400 fiind beneficiare ale Legii 416. Cum locuri de muncă sunt (raportate în fiecare săptămână de AJOFM, precum şi de angajatori), de mirare este adversitatea giurgiuvenilor – şi nu doar a lor – faţă de muncă.  Din discuţiile avute cu organizatorii Bursei Generale a Locurilor de Muncă, reprezentanţi ai AJOFM, inapetenţa solicitanţilor se datorează, de cele mai multe ori, câtorva  „motive”: vârsta / boala, salariile mici şi programul de muncă. Mulţi dintre cei 636 de giurgiuveni care au trecut, totuşi, pragul Bursei, au declarat, mai voalat sau mai direct, că ei au venit doar ca să nu îşi piardă ajutorul social sau indemnizaţia de şomaj.

„Un refuz al unui loc de muncă duce la suspendarea dreptului de a mai primi ajutor social, iar refuzul înscrierii la cursuri de recalificare sau a unui loc de muncă din partea unui şomer indemnizat duce, de asemenea, conform legii, la sistarea acordării drepturilor băneşti. Poate aşa se explică, în cele din urmă, cele 14 dispoziţii de repartizare cu încadrare în muncă pe loc semnate la Bursă, precum şi cele 82 de solicitări de înscriere la cursuri de calificare în diverse meserii”, au mai precizat funcţionarii din cadrul AJOFM.

Şi totuşi… de ce s-a ajuns aici?…

…Răspunsurile ar putea fi multe, dar, din experienţa anterioară, şi din ceea ce se observă, de multe ori, cu ochiul liber, o explicaţie ar fi posibilitatea unei alte surse de venit . Pentru că, să fim sinceri, din ajutorul social, alocaţiile copiilor sau din indemnizaţia de şomaj nu poţi duce un trai decent. Sau poate  din cauza fenomenului muncii la negru , încă în floare la Giurgiu. Mai mult, din cele constatate de reprezentanţii AJOFM, au existat, la această ediţie a Bursei, foarte multe persoane…analfabete, dar care îşi doreau  locuri de muncă bine plătite, fără prea mare bătaie de cap, dacă se putea!

Constatăm, cu amărăciune,  că suntem un oraş de oameni leneşi! Un caz concret care demonstrează „sictirul” faţă de muncă al giurgiuveanului  este cel al unui angajator din Chiajna (Ilfov), care oferea un număr de 50 de locuri de muncă pentru personal necalificat, angajaţi cărora le oferea pe lângă salariul minim pe economie, mijloc de transport  din localitatea de domiciliu până la locul de muncă, o masă caldă zilnic şi bonuri de masă!  Interesaţi din cei peste şase sute de giurgiuveni care au „bifat” prezenţa la Bursă au fost doar… 20!

Şi încă un lucru care arată clar că unor giurgiuveni le este  dragă munca precum  necuratului tămâia, este procentul celor care au fost cu adevărat interesaţi de muncă: doar 25% dintre cei prezenţi, comparativ cu procente de 50% , în  anii anteriori!

(O. C.)