Astăzi prăznuim pe Sfânta PARASCHEVA! Cine a fost ea…Povestea coroanei ce o împodobește. Ce avem voie și ce nu, în această zi!

0
305

Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută și sub denumirea de Sfânta Vineri, mai ales în poveștile pe care ni le spuneau părinții în copilărie. Ea este prăznuită în fiecare an, la data de 14 octombrie, fiind una dintre cele mai mari sărbători de peste an, motiv pentru care i se acordă o atenție deosebită.

Cine a fost această sfântă…

Parascheva s-a născut în Epivatos, un sat (actualmente în Turcia) situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică, în pustie, rugându-se neîncetat, deși făcea parte dintr-o familie înstărită și nu ducea grija zilei de mâine.

Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la doar 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, se arată în scrierile teologice.

Sfânta Cuvioasă Parascheva nu este sărbătorită doar de către Biserica Ortodoxă Română, ci este prăznuită și în alte biserici de rit oriental.

Povestea cooroanei de aur ce o împodobește…

Coroana care împodobeştele moaştele Sfintei Cuvioase cântăreşte aproape 2 kilograme de aur masiv de 18 carate şi este acoperită cu pietre prețioase.

Coroana a fost confecţionată în atelierele Monetăriei Statului, în 2007, după tiparul celei vechi din anul 1891, iar pentru a fi terminată la timp, părintele Dosoftei și directorul Monetăriei, Vasile Vasile, au asigurat transportul la București al primei coroane din argint pentru a servi drept model.

Cea de-a treia coroană a Precuvioasei Sfinte Parascheva, care împodobește acum moaștele aflate în racla de la Iași, cântărește 1,7 kilograme și este turnată în aur masiv de 18 carate și bătută cu pietre prețioase. Turnarea și finisarea coroanei au fost făcute de două ori, prima variantă fiind retopită și refăcută după specificaţiile primite de la donatoare, fiindcă exista riscul ca și aceasta să se fisureze, în primă fază ea fiind mai puţin flexibilă.

Ce este recomandat și ce este interzis în aceaastă zi 

Tradiția populară spune că în această zi e bine să se împartă celor sărmani must şi vin nou, dar şi pâine / lipie.

Totodată,  în această zi, marcată cu cruce roșie în calendar, este interzis să calci, să coși, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap.

În această zi se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea sau au murit fără lumânare.Este zi de post şi pentru că este o mare sărbătoare, în gospodării nu se lucrează, pentru a te feri de pericole”, explică părintele Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.

Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămică, se spune în popor că este bine să împarţi bucate unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri.

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis unor oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.

În anul 1641, moaştele sfintei  au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi.

Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, în Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi o cinstesc.

(Jurnal)