Această zi poate fi chiar o scuză pentru a vă lua încă o zi liberă în plus față de cele dăruite de stat, și a vă bucura de o micro-mică vacanță, de o zi, decretată ad-hoc și rezervată lenei dvs. personale.
Se spune că oamenii văzuți ca fiind leneși de către ceilalți au o mai mare focalizare asupra obiectivelor lor pe termen lung! Obiectivul leneșului este să facă punte în această zi cu cele dedicate oficil sărbătorii de Sf. Mărie.
Fondatorii Zilei lenei sunt necunoscuți, probabil pentru că au fost prea leneși pentru a argumenta de ce este nevoie de o astfel de zi în viața lor. Sau poate că li s-a făcut așa o lene să mai întomească documente în loc să tragă un pui de somn, ca să nu mai adăugăm faptul că le-a fost lene de a-și mai aroga meritul înființării acestei sărbători, așa cum fac oamenii politici!
Oricum această zi a Leneviei poate fi o scuză de a lipsi de la servici, un prilej justificat de a cere șefului o zi liberă, răspunsul la întrebarea ”De ce vrei să stai acasă, fiind simplu: pentru că ”Mi-e o lene de mă doare!”
O zi în care e musai să nu dai socoteală nimănui, zi ce din punct de vedere medical poate fi explicată de pe sistemul: ” În zilele lucrătoare toate oasele mă doare”!
În concluzie, este adevărat că ”Munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni. ”Parafrazând un text de melodie am spune : ”Trăiască LENEA în care ne-am născut…!”
Și cu toate astea nu putem să nu urăm ”La mulți ani !” celor care sărbătoresc Ziua Leneviei prin …MUNCĂ! ”Sabotorilor…!”
(Lene Vilă)
