Sâmbătă, 27 mai, într-o sală a Palatului din Capitală, arhiplină, Al Bano a revenit în România pentru a celebra 80 de ani de viață. Intitulat „Al Bano & Simfonico”, concertul face parte din turneul aniversar din acest an prezentat publicului din țara noastră.
Celebrul cântăreț cunoscut în întreaga lume a fost acompaniat impecabil de orchestra simfonică ”Valahia”, pregătită de prof. Virgil Pețanca, directorul Centrului Cultural Giurgiu.
În concert au mai fost prezenți Paula Selling, o veche cunoștință a celebrului cântăreț italian, soprana Silvia Micu cât și doi din cei 5 copiii ai artistului: Yari și Cristél, ce au urcat pe scenă, spre surpriza tatălui, completându-i concertul cu câteva piese de o mare sensibilitate artistică.
Evident că din repertoriul prezentat de artist nu au lipsit șlagăre celebre precum „Felicità”, „Nel sole”, „Sharazan”, „Ci sarà”, „E’ la mia vita” sau „Nostalgia Canaglia”, sala cântând pe aproape tot parcursul concertului, alături de cântăreț.
Concertul s-a încheiat cu Al Bano înconjurat de un grup de fetițe ce i-au oferit zeci de buchete de flori în timp ce sala i-a cântat minute întregi ”Mulți ani trăiască!” în română, dar și în italiană, celebrului cântăreț.
Reputatul artist italian a îngenuncheat de două ori în timpul spectacolului în semn de recunoștință și respect: o dată în fața publicului și o dată în fața orchestrei giurgiuvene ”Valahia”, mulțumindu-i pentru profesionalismul ei, cât și a micii sale echipe de profesioniști ce îl însoțesc în acest turneu aniversar.
Concertul a urmat cursul poveștii vieții sale, de la lansarea sa în muzică, până la momentul actual. Am aflat astfel că în timp ce mama artistului a dorit să-l facă profesor, tatăl său a dorit să devină fermier.
Emoționantă este și povestea despărțirii de Romina Power, care s-a desfășurat sub cele mai frumoase auspicii. Pentru că era cetățean american la origini, Romina a dorit să se întoarcă la un moment dat în țara sa, în timp ce Al Bano a dorit să rămână italian ”vero” până la capăt, rămânând în continuare într-o relație de prietenie cu fosta sa soție, mai ales datorită celor 4 copii pe care i-au avut împreună.
Un spectacol de excepție, la care a contribuit, și o orchestră înființată și formată într-un ”laborator artistic” din Giurgiu, cum îi place profesorului Virgil Pețanca să spună, artiști ce din păcate sunt apreciați de celebrități din străinătate, ce îngenunchează, așa cum a făcut-o Al Bano, duminică, în fața talentului și profesionalismului lor, dar sunt ignorați de cei de la ei de acasă, la Giurgiu, unde actul artistic este plătit doar celor ce fac parte din clientela politică sau doar rudelor unor politicieni locali.
Un lucru ce ar trebui să le dea de gândit aleșilor locali ce trebuie să înțeleagă că fără educație și cultură nu există evoluție. Vor nu vor unii, trebuie să priceapă că cel mai bun ambasador rămâne cultura și că fără a o încuraja, fără a promova talentele autentice, fără a investi în ea vom rămâne un oraș, respectiv un județ, fără identitate.
Bravo domnule profesor Pețanca, Bravo orchestrei simfonice ”Valahia” pentru imaginea ce ne-ați făcut-o duminică, 28 mai (și nu numai), alături de unul din cei mai mari cântăreți ai lumii!
Îngenunchem la rândul nostru în fața patriotismului local de care dați dovadă, căci deși sunteți lipsiți total de sursele materiale necesare, nesprijiniți de nicio instituție, vă pregătiți continuu promovând tot mai onorabil imaginea localității noastre.
(Florian Tincu)
