Câteva date din suplimentul Capitalul Privat Românesc, ediţia a II-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul Patronatului Investitorilor Autohtoni – PIAROM, ne îngrijorează, pe noi , giurgiuvenii. Conform acestora Giurgiu, este cel mai sărac judeţ din România!
În Bucureşti, unu din doi locuitori are un loc de muncă. Conform ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, în Bucureşti sunt 936.800 angajaţi (50,8%), la o populaţie de 2 milioane de locuitori. Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei. Urmează Clujul, cu 229.837 de angajaţi, adică 33% din locuitorii judeţului, Sibiu cu 32% – 128.940 de angajaţi, Braşov cu 31,9% – 175.583 de angajaţi, Arad cu 132.715 angajaţi – 31,3%.Media naţională de angajare este de 24%, adică 4,7 milioane de români merg în fiecare zi la muncă.La polul opus, Giurgiu este ultimul judeţ din România din punctul de vedere al angajărilor – versus numărul de locuitori, cu doar 34.442 de angajaţi! Asta înseamnă că doar unu din opt locuitori ai judeţului Giurgiu este angajat. Deasupra judeţului Giurgiu se află judeţele Botoşani (13,8%), Vaslui (14,1%), Călăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%).
Giurgiu, codașă la capitolul afaceri
Din punctul de vedere al businessului, cifra de afaceri a companiilor (rezultatele pe 2015), Bucureştiul se află pe primul loc, cu 420 de miliarde de lei, urmat de Ilfov – 74 de miliarde de lei, Timiş – 51,8 miliarde de lei, Cluj – 43,6 miliarde de lei, Constanţa – 43 de miliarde de lei.La polul opus se află Mehedinţi cu 2,6 miliarde de lei, Giurgiu – 5,1 miliarde de lei, Covasna – 5,3 miliarde de lei, Vaslui – 5,4 miliarde de lei, Teleorman – 5,5 miliarde de lei, Caraş-Severin – 5,6 miliarde de lei.
Cum influențează judeţul Giurgiu, PIB-ul României
Din punctul de vedere al valorii adăugate în economie (VAB), din care se formează PIB, Bucureştiul aduce 172 de miliarde de lei, Constanţa – 34 de miliarde de lei, Timiş – 33 de miliarde de lei, Cluj – 32 de miliarde de lei, Prahova – 28 de miliarde de lei. La polul opus, pe ultimul loc din punctul de vedere al valorii adăugate brute se află Mehedinţi cu 5 miliarde de lei, Giurgiu – cu 5,1 miliarde de lei, Covasna – cu 5,3 miliarde de lei, Tulcea – cu 5,7 miliarde de lei, Sălaj – cu 5,8 miliarde de lei.
Cifrele de mai sus sunt seci, reci, par a nu interesa pe nimeni, deși toată România trăiește din aceste afaceri şi din PIB (valoarea adăugată brută). În rândurile de mai sus ați înțeles probabil cine face PIB-ul în România și care este contribuția fiecărui județ la alcătuirea acestuia, motiv pentru care de multe ori apar discuții atât la nivelul executivului cât și la nivelul administrației locale din județe, privitor la alocarea sumelor de la Guvern.
(Jurnal)


