„Politica PSD: ziua și fumigena. Nu trebuie să îi contrazică opoziția. Se contrazic singuri, de la o declarație la alta.
Florin Manole spune: „aș prefera impozitarea progresivă”, dar recunoaște în aceeași intervenție că subiectul nu este în programul de guvernare și nici în discuțiile Guvernului. Atunci de ce îl lansează ministrul Muncii în spațiul public? Ca să mai avem o temă de dezbătut?
La reorganizarea administrativă, fiecare lider PSD are propria variantă. Dragoș Benea propune ca punct de plecare „modelul Curților de Apel”. Lia Olguța Vasilescu ar discuta reorganizarea „pe structura actualelor ADR-uri”. Iar Gabriel Zetea spune: „Nu a existat în PSD, împreună cu președinții de consilii județene, o discuție despre comasarea județelor.” Unul desenează harta, altul propune altă hartă, iar al treilea spune că nici măcar nu au discutat-o împreună.
La reforma companiilor de stat, senatorii PSD cer reorganizarea înainte de adoptarea bugetului pe 2027. Vicepremierul Marian Neacșu spune însă că „actul normativ poate să fie adoptat undeva la jumătatea lunii martie”, după care mai sunt necesare patru–șase luni pentru aplicare. Până la urmă, care este calendarul PSD? Cel anunțat în Parlament sau cel anunțat de propriul vicepremier?
La listările la bursă, contradicția este și mai clară. Daniel Zamfir spune în octombrie: „să nu listăm la bursă, cel puțin până la sfârșitul anului 2027”, referindu-se la participațiile statului în companiile profitabile. În noiembrie, Neacșu vorbește despre creșterea profitabilității, după care „vom putea lista pachete la prețuri superioare”. Când propunea Guvernul Ilie Bolojan listări, investiții, PSD le invoca drept motiv de moțiune. Acum le ia în calcul propriul vicepremier.
Aceasta este politica PSD: în fiecare zi, alt subiect, altă promisiune, alt termen. Ne țin pe toți ocupați cu ce au mai declarat, în timp ce întrebările despre ce au făcut rămân fără răspuns. Fiecare temă nouă trebuie să o îngroape pe cea de ieri.
De fiecare dată când trebuie să dea socoteală pentru o promisiune, vin cu alta. Se contrazic între ei și speră că românii au uitat.


