O tentativă legislativă de a repara efectele noilor reguli de integritate din administrația publică a fost respinsă în Senat. În spatele disputei se află o problemă sensibilă: până unde poate merge cumulul de funcții în administrația locală și unde începe conflictul de interese?
O veste cu implicații importante pentru primării și consiliile județene a venit luni, 16 noiembrie, din Parlament. Senatul a respins propunerea legislativă care urmărea să elimine o serie de incompatibilități introduse prin Legea nr. 180/2026, act normativ intrat în vigoare la 28 august și adoptat în cadrul angajamentelor asumate de România prin PNRR.
Rezultatul votului spune multe despre sensibilitatea subiectului: 62 de voturi pentru, 48 împotrivă și o abținere, fiind necesare 68 de voturi pentru adoptare. Așa se face că proiectul nu a trecut!
Inițiativa, înregistrată cu numărul L639/2026, avea ca scop declarat, eliminarea unor incompatibilități care, după intrarea în vigoare a noii legi, au pus numeroși aleși și angajați din administrația publică locală în situația de a renunța la una dintre funcțiile deținute.
CE S-A SCHIMBAT ȘI DE CE AU APĂRUT PROBLEMELE?
Legea nr. 180/2026 a modificat cadrul legislativ privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Noile prevederi au extins restricțiile referitoare la cumulul unor funcții și la exercitarea simultană a unor responsabilități în administrația publică. Efectele au fost resimțite în special în comunitățile locale, unde aceeași persoană poate avea, în practică, mai multe responsabilități: mandat de consilier local sau județean, funcție într-o structură administrativă, poziție de administrator ori responsabilitate într-o societate aflată în legătură cu autoritatea publică.
Din 28 august, situații care până atunci erau tolerate sau permise de cadrul legislativ anterior au ajuns să fie considerate incompatibile, în funcție de atribuțiile și funcțiile concrete deținute.
Printre cele mai importante situații introduse explicit de Legea 180/2026 se numără:
Consilierul local nu mai poate fi, în același timp, consilier personal al primarului.
Consilierul județean nu poate cumula mandatul cu funcția de consilier personal al președintelui sau vicepreședintelui CJ.
Mandatul de consilier local sau județean este incompatibil cu funcția de administrator public al respectivei unități administrativ-teritoriale.
Sunt introduse restricții și pentru aleșii locali care sunt angajați ai agențiilor pentru dezvoltare regională din care face parte unitatea administrativ-teritorială.
Sunt reglementate mai strict și activitățile pe care funcționarii publici le pot desfășura în paralel cu funcția deținută.
Cu alte cuvinte, legea încearcă să separe rolul celui care decide în administrația publică, de rolul celui care execută deciziile sau este remunerat din structurile administrative aflate în legătură cu autoritatea respectivă.
DE CE S-A AJUNS LA ACEASTĂ LEGE? CARE ESTE MIZA
În centrul disputei se află o problemă fundamentală: prevenirea conflictelor de interese și asigurarea independenței celor care exercită funcții publice.
Un consilier local trebuie să poată controla și evalua activitatea administrației, nu să ajungă într-o situație în care, printr-o altă funcție remunerată, depinde profesional de instituția sau conducerea pe care ar trebui să o supravegheze. La fel, un consilier județean trebuie să își exercite mandatul fără să existe o relație profesională care să îi afecteze independența față de conducerea Consiliului Județean. Acesta este principiul de integritate pe care legiuitorul a urmărit să îl consolideze.
Pe de altă parte, autorii proiectului de modificare au susținut că noile incompatibilități au fost formulate prea larg și pot produce efecte disproporționate. În expunerea de motive a inițiativei legislative se invocă necesitatea respectării unor principii precum proporționalitatea, securitatea juridică și predictibilitatea.
Argumentul lor este că nu orice cumul de funcții produce automat un conflict de interese. O incompatibilitate absolută ar trebui rezervată situațiilor în care există un conflict structural și permanent între două funcții, în timp ce riscurile care apar doar în anumite împrejurări ar putea fi gestionate prin regulile deja existente privind conflictul de interese și abținerea de la vot. Aici se află, de fapt, marea dispută: integritate mai strictă sau reguli suficient de flexibile pentru ca administrația locală să poată funcționa fără blocaje?
Ce arată cifrele ANI
Problema integrității în administrația publică este cu atât mai importantă cu cât Agenția Națională de Integritate a identificat deja numeroase situații care intră sub incidența noilor prevederi. Potrivit datelor comunicate de ANI, la 23 septembrie 2026, 67 de persoane se aflau sub incidența prevederilor privind încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului, fiind vorba despre 71 de funcții și mandate.
Distribuția este relevantă:
11 primari;
21 de consilieri locali;
10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale;
24 de funcționari publici și persoane cu funcții de conducere sau execuție;
5 persoane din alte categorii.
Mai mult, ANI a anunțat verificări extinse pentru a împiedica eludarea interdicțiilor, inclusiv în situațiile în care demisiile sau încetarea unor mandate existau doar formal.
LEGEA POATE DUCE LA PIERDEREA MANDATULUI!
Un alt aspect important, care merită înțeles, este că Legea 180/2026 nu se limitează la introducerea unor incompatibilități noi. Actul normativ a consolidat și mecanismele de control și sancționare. Persoanele care se află în situații de incompatibilitate trebuie să renunțe la una dintre funcțiile respective în termenul legal de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În plus, în cazul persoanelor cu interdicții definitive, nerespectarea acestora poate atrage amenzi între 5.000 și 50.000 de lei. Actele încheiate cu încălcarea interdicției pot fi lovite de nulitate absolută.
Există inclusiv sancțiuni pentru persoanele cu atribuții de numire sau sancționare, care nu pun în aplicare constatările definitive ale ANI.
BĂTĂLIA NU S-A ÎNCHEIAT! Urmează verdictul Camerei Deputaților
Respingerea din Senat nu înseamnă că inițiativa legislativă a murit definitiv. Camera Deputaților este forul decizional, astfel că parlamentarii care susțin modificarea mai au posibilitatea să obțină adoptarea proiectului.
Rămâne însă o întrebare esențială: vor reuși inițiatorii să convingă majoritatea parlamentarilor că noile incompatibilități sunt prea restrictive și afectează funcționarea administrației locale sau va prevala principiul separării intereselor personale de exercitarea puterii publice?
Pentru primării și consiliile județene, miza este considerabilă. Pentru cetățeni, însă, miza este și mai mare: asta însemnând o administrație în care funcțiile publice sunt exercitate transparent, fără dependențe politice sau profesionale care pot afecta deciziile în interesul comunității.
Integritatea nu trebuie să fie negociabilă. Dar nici legea nu trebuie să producă interdicții disproporționate, fără să țină cont de atribuțiile reale ale fiecărei funcții. Iar această dispută parlamentară arată că România încă nu a găsit echilibrul între cele două principii.
Expunerea de motive a proiectului L639/2026 este deosebit de importantă: ea arată că inițiatorii nu urmăreau eliminarea tuturor incompatibilităților, ci abrogarea celor trei situații introduse la art. 88 alin. (1), lit. i)-k), și modificarea regimului funcționarilor publici privind activitatea în organizații internaționale. De asemenea, proiectul nu elimina obligațiile de declarare a intereselor și regulile privind abținerea de la vot în caz de conflict concret.


