AcasăActualitateCât de sigure pentru sănătatea noastră sunt produsele vândute pe marginea drumului...

Cât de sigure pentru sănătatea noastră sunt produsele vândute pe marginea drumului Giurgiu-București

De ce poate fi riscant să cumperi produse direct de pe marginea DN5

Legumele și fructele expuse ore întregi la câțiva metri de un drum național intens circulat, pot intra în contact cu praf, particule provenite din uzura anvelopelor și frânelor, funingine și alți contaminanți din traficul rutier. Un măr, o roșie sau un castravete vândut în aceste condiții nu trebuie considerat automat contaminat, dar expunerea directă și îndelungată fără protecție reprezintă o condiție de igienă discutabilă. Spălarea foarte bine a produselor înainte de consum reduce o parte importantă a contaminării de suprafață, dar nu rezolvă însă toate problemele posibile.

Brânza este un produs mult mai sensibil. Aici problema este mai serioasă. Brânza, laptele, produsele lactate și alte alimente de origine animală sunt perisabile și pot permite dezvoltarea unor microorganisme dacă sunt ținute la temperaturi necorespunzătoare.

În legislația sanitar-veterinară există posibilitatea vânzării directe de produse de origine animală, dar aceasta nu înseamnă „oricum și oriunde”. Producătorii trebuie să respecte condițiile de igienă și să ia măsuri pentru evitarea contaminării produselor.  Pentru activitățile alimentare există proceduri de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, inclusiv pentru vânzarea directă.

Uneori, mai ales toamna, vedem pe marginea șoselei Giurgiu-București persoane expunând pastramă de oaie. Carnea este categoria care ridică cele mai mari semne de întrebare. Dacă vorbim despre carne crudă de porc, vită, oaie etc., situația este mult mai strictă decât în cazul roșiilor sau merelor. Carnea trebuie să provină din surse autorizate/înregistrate corespunzător, să fie manipulată și transportată în condiții care să prevină contaminarea și să fie respectat regimul de temperatură. Așadar, o masă improvizată lângă șosea, cu carne expusă la căldură, praf și insecte, este o situație care merită ignorată.

Există însă și forme legale de vânzare directă a anumitor produse de origine animală, în condițiile stabilite de legislație. Astăzi multe din ele sunt vândute pe baza anunțurilor on line. Normele prevăd explicit anumite categorii de produse primare și cantități mici care pot fi vândute direct consumatorului.

Vara, temperatura poate deveni un factor critic. Specialiștii în alimentație spun că o brânză, carne sau alt produs perisabil lăsat într-o ladă, într-o remorcă sau într-un autoturism încins poate ajunge rapid într-un mediu favorabil multiplicării bacteriilor. Problema nu este doar dacă „produsul este de casă”, ci cum a fost el obținut,  unde a fost depozitat, la ce temperatură, cât timp a fost transportat, cum este expus, dacă este protejat de contaminare, dar și dacă producătorul este înregistrat și evident dacă  există trasabilitate.

Unde pot fi întâlnite astfel de puncte pe Giurgiu–București?

Pe traseul DN5 sunt localități și zone rurale unde există producție agricolă și crescători de animale, unde pot apărea vânzători sezonieri. Ruta trece prin Frătești, Daia, Călugăreni, Adunații-Copăceni, 1 Decembrie și Jilava, până la București.  Un exemplu documentat este zona Băneasa, unde există chiar terenuri comerciale cu front la DN5 București–Giurgiu,  kilometrul 45.

Cine este responsabil?

Producătorul/vânzătorul este primul responsabil pentru siguranța produsului pe care îl pune în vânzare. Legislația privind protecția consumatorilor obligă operatorii să comercializeze produse sigure și stabilește responsabilități inclusiv pentru distribuitori.  DSVSA Giurgiu are și ea un rol esențial pentru produsele de origine animală și pentru siguranța alimentelor. Normele prevăd că direcțiile sanitar-veterinare județene monitorizează activitățile de vânzare directă și pot interzice activitatea atunci când condițiile sanitare veterinare nu sunt respectate. Într-un dialog avut cu directorul DSVSA Giurgiu, Constanța Petrescu aceasta ne spunea în acest sens:

 „Dacă ești un client educat, atunci nu te oprești pe marginea drumului sau la poarta celui care vinde produsul, fie că este vorba de carne sau de roșii…niciun fel de produs. În privința legumelor și fructelor poți cumpăra produsele, dar numai dacă cei care vând sunt producători.  

Problema este că cei ce opresc să cumpere de pe marginea drumului o fac pe riscul lor privind calitatea produsului și mediul total neigienic în care este desfăcut și vândut produsul. În privința clientului cu siguranță că acesta nu-i va cere niciodată vânzătorului să îi arate dacă are sau nu certificat / autorizație de producător. În privința controlului produselor, precizez că produsele  non animale nu sunt în competența noastră de a fi verificate. Cert este faptul că atât produsele de origine animală cât și cele de origine non animală nu pot fi comercializate în locuri neautorizate” , ne-a mai precizat directorul DSVSA, Constanța Petrescu.

 Primăriile și autoritățile locale au la rândul lor asemenea responsabilități privind comerțul pe domeniul public și autorizarea/organizarea unor activități comerciale, în funcție de amplasament și de natura activității.  Mai ales dacă punctul de vânzare este amplasat în zona drumului național, unde pot exista și probleme legate de ocuparea domeniului aferent drumului și siguranța rutieră, care trebuie analizate separat.

Cât de sigure sunt, până la urmă, produsele cumpărate de pe marginea drumului Giurgiu – București, puteți aprecia singuri, în urma precizărilor făcute de noi în rândurile de mai sus și a recomandărilor făcute de  organele de control ale instituțiilor abilitate.

(Jurnal)

De ce poate fi riscant să cumperi produse direct de pe marginea DN5

Legumele și fructele expuse ore întregi la câțiva metri de un drum național intens circulat, pot intra în contact cu praf, particule provenite din uzura anvelopelor și frânelor, funingine și alți contaminanți din traficul rutier. Un măr, o roșie sau un castravete vândut în aceste condiții nu trebuie considerat automat contaminat, dar expunerea directă și îndelungată fără protecție reprezintă o condiție de igienă discutabilă. Spălarea foarte bine a produselor înainte de consum reduce o parte importantă a contaminării de suprafață, dar nu rezolvă însă toate problemele posibile.

Brânza este un produs mult mai sensibil. Aici problema este mai serioasă. Brânza, laptele, produsele lactate și alte alimente de origine animală sunt perisabile și pot permite dezvoltarea unor microorganisme dacă sunt ținute la temperaturi necorespunzătoare.

În legislația sanitar-veterinară există posibilitatea vânzării directe de produse de origine animală, dar aceasta nu înseamnă „oricum și oriunde”. Producătorii trebuie să respecte condițiile de igienă și să ia măsuri pentru evitarea contaminării produselor.  Pentru activitățile alimentare există proceduri de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, inclusiv pentru vânzarea directă.

Uneori, mai ales toamna, vedem pe marginea șoselei Giurgiu-București persoane expunând pastramă de oaie. Carnea este categoria care ridică cele mai mari semne de întrebare. Dacă vorbim despre carne crudă de porc, vită, oaie etc., situația este mult mai strictă decât în cazul roșiilor sau merelor. Carnea trebuie să provină din surse autorizate/înregistrate corespunzător, să fie manipulată și transportată în condiții care să prevină contaminarea și să fie respectat regimul de temperatură. Așadar, o masă improvizată lângă șosea, cu carne expusă la căldură, praf și insecte, este o situație care merită ignorată.

Există însă și forme legale de vânzare directă a anumitor produse de origine animală, în condițiile stabilite de legislație. Astăzi multe din ele sunt vândute pe baza anunțurilor on line. Normele prevăd explicit anumite categorii de produse primare și cantități mici care pot fi vândute direct consumatorului.

Vara, temperatura poate deveni un factor critic. Specialiștii în alimentație spun că o brânză, carne sau alt produs perisabil lăsat într-o ladă, într-o remorcă sau într-un autoturism încins poate ajunge rapid într-un mediu favorabil multiplicării bacteriilor. Problema nu este doar dacă „produsul este de casă”, ci cum a fost el obținut,  unde a fost depozitat, la ce temperatură, cât timp a fost transportat, cum este expus, dacă este protejat de contaminare, dar și dacă producătorul este înregistrat și evident dacă  există trasabilitate.

Unde pot fi întâlnite astfel de puncte pe Giurgiu–București?

Pe traseul DN5 sunt localități și zone rurale unde există producție agricolă și crescători de animale, unde pot apărea vânzători sezonieri. Ruta trece prin Frătești, Daia, Călugăreni, Adunații-Copăceni, 1 Decembrie și Jilava, până la București.  Un exemplu documentat este zona Băneasa, unde există chiar terenuri comerciale cu front la DN5 București–Giurgiu,  kilometrul 45.

Cine este responsabil?

Producătorul/vânzătorul este primul responsabil pentru siguranța produsului pe care îl pune în vânzare. Legislația privind protecția consumatorilor obligă operatorii să comercializeze produse sigure și stabilește responsabilități inclusiv pentru distribuitori.  DSVSA Giurgiu are și ea un rol esențial pentru produsele de origine animală și pentru siguranța alimentelor. Normele prevăd că direcțiile sanitar-veterinare județene monitorizează activitățile de vânzare directă și pot interzice activitatea atunci când condițiile sanitare veterinare nu sunt respectate. Într-un dialog avut cu directorul DSVSA Giurgiu, Constanța Petrescu aceasta ne spunea în acest sens:

 „Dacă ești un client educat, atunci nu te oprești pe marginea drumului sau la poarta celui care vinde produsul, fie că este vorba de carne sau de roșii…niciun fel de produs. În privința legumelor și fructelor poți cumpăra produsele, dar numai dacă cei care vând sunt producători.  

Problema este că cei ce opresc să cumpere de pe marginea drumului o fac pe riscul lor privind calitatea produsului și mediul total neigienic în care este desfăcut și vândut produsul. În privința clientului cu siguranță că acesta nu-i va cere niciodată vânzătorului să îi arate dacă are sau nu certificat / autorizație de producător. În privința controlului produselor, precizez că produsele  non animale nu sunt în competența noastră de a fi verificate. Cert este faptul că atât produsele de origine animală cât și cele de origine non animală nu pot fi comercializate în locuri neautorizate” , ne-a mai precizat directorul DSVSA, Constanța Petrescu.

 Primăriile și autoritățile locale au la rândul lor asemenea responsabilități privind comerțul pe domeniul public și autorizarea/organizarea unor activități comerciale, în funcție de amplasament și de natura activității.  Mai ales dacă punctul de vânzare este amplasat în zona drumului național, unde pot exista și probleme legate de ocuparea domeniului aferent drumului și siguranța rutieră, care trebuie analizate separat.

Cât de sigure sunt, până la urmă, produsele cumpărate de pe marginea drumului Giurgiu – București, puteți aprecia singuri, în urma precizărilor făcute de noi în rândurile de mai sus și a recomandărilor făcute de  organele de control ale instituțiilor abilitate.

(Jurnal)

ARTICOLE SIMILARE

VREMEA

Giurgiu
cer acoperit de nori
13.5 ° C
13.5 °
13.5 °
94%
1.9m/s
100%
mie
13 °
J
13 °
vin
13 °
S
12 °
D
15 °

Stiri

PROMO

SC PATY MEDIA SRL - Obiecte promoționale personalizate - Complex ANCORA, Giurgiu

DEZVOLTARE SITE-URI & APLICAȚII WEB

Dezvoltare site-uri & aplicatii web. Optimizare. Mentenanta - Sector web

NOTA

Vă rugăm să folosiți un limbaj decent în comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul jurnalgiurgiuvean.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii. Responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului!