GIURGIU este un oraș de graniță, care ar trebui să incline balanța spre avantajele oferite de o astfel de așezare strategică, insă Giurgiu reprezintă o linie de demarcație pe harta traficului internațional și o realitate care se ascunde în spatele blocurilor cenușii și al parcurilor slab iluminate.
În timp ce fenomenul consumului de stupefiante explodează la nivel național, la Giurgiu, structura care ar trebui să fie scutul tinerilor în fața dependenței, funcționează la limita supraviețuirii logistice.
Am coborât pe teren pentru a afla ce mai face fostul Birou Antidrog – reorganizat oficial ca Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Giurgiu – care sunt adevăratele zone de risc din oraș și cât de gravă este, cu adevărat, situația în rândul tinerilor.
Mai are Biroul Antidrog activitate sau este doar o fantomă instituțională?
Pentru mulți giurgiuveni, Biroul Antidrog a dispărut sau s-a dizolvat în birocrație. În realitate, CPECA Giurgiu este încă activ, având sediul pe Șoseaua Prieteniei nr. 2 (camera 103). Însă sub ce formă? Ancheta noastră dezvăluie o realitate izbitoare: de-a lungul anilor, Centrul a fost adesea lăsat să funcționeze cu un singur specialist sau o echipă extrem de redusă, care trebuie să acopere un județ întreg. Deși teoretic schema ar trebui să cuprindă medici, psihologi și asistenți sociali, deficitul de personal transformă lupta instituțională într-o bătălie de tipul „Don Quijote.
Care era și este rolul lui?
Rolul CPECA este unul triplu: Prevenire ( se merge în școli pentru campanii), Evaluare (procurorii DIICOT trimit aici consumatorii prinși pentru evaluare psihologică și medicală) și Consiliere (asistență pentru detoxifiere și reabilitare.
Deși oficial programul de funcționare este cel clasic, de la 08:00 la 16:00, activitatea din teren este vizibil limitată de lipsa de resurse. Din fericire, în această toamnă (octombrie 2026), societatea civilă a început să intervină printr-un nou protocol local semnat de entități ca: Studio Zet pentru a duce campanii video și ateliere, direct în comunitățile rurale și școlile din Giurgiu. În mod normal a trebui să existe date concrete despre câți consumatori sunt în rândul tinerilor, însă deocamdată avem doar o cifră a total neconcludentă.
Cifrele tăcerii: Câți consumatori sunt în rândul tinerilor?
Oficial, Giurgiu nu apare pe primele locuri în statisticile naționale, comparat cu poli de consum precum Clujul (care a raportat mii de cazuri, sub 25 de ani, în ultimii ani) sau Bucureștiul. Însă, medicii și sursele din poliție confirmă că numărul real este mascat de un fenomen periculos: subraportarea.
Statistica neagră: În rândul tinerilor de liceu (15-18 ani) și al tinerilor adulți (19-24 ani), consumul de canabis și, mai grav, de Noi Substanțe Psihoactive (NSP – „legale” sau „șoricioică”) a devenit o realitate de masă.
Conform estimărilor neoficiale ale asociațiilor de profil și cazurilor ajunse la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), cel puțin 1 din 10 tineri din Giurgiu a experimentat sau consumă constant substanțe interzise.
Tinerii nu mai consumă droguri clasice, scumpe, ci cocktailuri chimice ieftine, extrem de toxice, care provoacă episoade psihotice severe, încă de la prima doză.Oficial nu există o hartă a zonelor cu risc sau a zonelor vulnerabile din Giurgiu, deși sunt zvonuri, oamenii evită să vorbească, de teamă, iar instituțiile care trebuie să gestioneze acest fenomen, sunt setate pe „mute”, o tăcere care nu știm cum să o interpretăm: neputință, ineficiență, lipsă de profesionalism, complicitate sau pur și simplu nepăsare. Din sursele noastre am realizat o hartă, (evident că este mai degrabă o hartă realizată pe baza zvonurilor), a surselor.
Harta Vulnerabilității: Zonele de risc din Giurgiu
Unde se vând și unde se consumă droguri în Giurgiu? Ancheta noastră a identificat punctele fierbinți, transformate în piețe de desfacere sau refugii pentru dependenți:
Zona de Risc | Tipul de Activitate / Risc |
Zona Portului și Faleza Dunării | Punct de tranzit și loc izolat nocturn, propice consumului ascuns în mașini. |
Parcul Alei și zonele adiacente | Zone slab iluminate unde grupuri de tineri își pasează plicuri la lăsarea serii. |
Cartierul Tineretului (zona blocurilor sociale) | Istoric cunoscut ca un perimetru vulnerabil din cauza problemelor socio-economice. |
Școlile și Liceele din Municipiul Giurgiu | Dealerii nu mai intră în curtea școlii; tranzacțiile se fac pe străduțele lăturalnice, în pauze sau imediat după ore. |
Comunele limitrofe (ex. Singureni) | Flagelul s-a mutat la sat. Chiar recent, DIICOT a destructurat plantații întregi de canabis cultivate în ghivece sau curți în localități rurale din Giurgiu. |
După cum se constată, Giurgiu nu este doar o comunitate de consumatori, ci și o zonă de tranzit logistic. De la începutul anului 2026, procurorii DIICOT au derulat mai multe descinderi de amploare în județ. În primăvara acestui an, tineri din Ilfov au fost arestați la Giurgiu în timp ce vindeau cocaină și canabis, cu prețuri între 100 și 800 de lei per doză. Iar în septembrie 2026, mascații au descoperit culturi întregi de canabis crescute din semințe aduse din Cehia prin firme de curierat, direct în curțile unor localnici din județ.
Drogurile nu mai vin doar din afară, ele se produc local. Consumul de droguri în Giurgiu este cu siguranță unul îngrijorător, nu prin volumul total, comparat cu Capitala, ci prin lipsa totală de apărare a comunității.
Cu un Centru Antidrog subfinanțat și lipsit de personal, un singur salariat fiind pus să lupte împotriva acestui flagel, județul Giurgiu riscă să își piardă o întreagă generație în fața traficanților care operează nestingheriți pe străzile orașului și prin sate ale județului .
Fără o infuzie masivă de specialiști și fără implicarea directă a autorităților locale, camera 103 de pe Șoseaua Prieteniei va rămâne doar o bifă birocratică pe o listă a neputinței.
Principalele acțiuni și tendințe recente din județul Giurgiu includ:
- Afaceri cu substanțe psihoactive destructurate: În martie 2026, procurorii DIICOT au arestat doi bărbați de 50 și 21 de ani din municipiul Giurgiu care dețineau, manipulau și vindeau direct substanțe psihoactive din propria locuință. În urma perchezițiilor, au fost confiscate arme și sume importante de bani.
- Plantații masive de canabis descoperite: În septembrie 2026, o grupare din comuna Singureni a fost destructurată după ce a importat semințe de canabis din Cehia prin firme de curierat pentru a evita controalele. Anchetatorii au confiscat peste 90 de plante mature de canabis cultivate indoor și saci întregi de plante halucinogene aflate la uscat.
- Șoferi depistați sub influența substanțelor la frontieră: Punctul de Trecere a Frontierei (P.T.F.) Giurgiu este un nod critic unde au fost opriți în mod repetat conducători auto, inclusiv șoferi de autocare internaționale, testați pozitiv pentru substanțe interzise la intrarea în țară.
