La ultima ședință a Colegiului Prefectural Giurgiu, condusă de prefectul Ion Ghimpețeanu, am aflat că pădurile județului Giurgiu intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Direcția Silvică Giurgiu a raportat rezultate peste așteptări în ceea ce privește regenerarea fondului forestier, întreținerea pădurilor tinere și valorificarea masei lemnoase.
Cifrele au fost prezentate de directorul instituției, Alexandru Nedela (foto), în cadrul ședinței Colegiului Prefectural Giurgiu, condusă de prefectul Ion Ghimpețeanu.

Direcția Silvică Giurgiu administrează, potrivit datelor oficiale prezentate în ultimii ani și respectiv de directorul instituției, Alexandru Nedela, fondul forestier din raza celor patru ocoale silvice – Bolintin, Comana, Ghimpați și Giurgiu. În raportul prezentat în această perioadă, suprafața administrată este de 35.556 de hectare, o adevărată „centură verde” a județului, cu un rol important atât pentru protecția mediului, cât și pentru economia locală.
61 de hectare regenerate, față de 34 de hectare programate
Cea mai spectaculoasă cifră din raport este cea privind regenerarea pădurilor. În locul unei suprafețe programate de 34 de hectare, Direcția Silvică Giurgiu a realizat lucrări de regenerare pe 61 de hectare, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 179%.
Altfel spus, au fost regenerate cu 27 de hectare mai mult decât prevedea programul inițial, iar realizarea depășește cu 79% obiectivul stabilit. Suprafața de 61 de hectare este echivalentul a aproximativ 85 de terenuri de fotbal. Este o comparație care arată dimensiunea concretă a intervențiilor silvice: terenuri care, în anii următori, vor deveni noi suprafețe de pădure și vor contribui la protejarea solului, reducerea efectelor secetei și menținerea biodiversității. Lucrările au fost realizate prin ocoalele silvice Bolintin, Comana, Ghimpați și Giurgiu.
Peste 1.000 de hectare de pădure tânără, îngrijite
Regenerarea nu înseamnă însă doar plantarea sau apariția unei noi păduri. Una dintre cele mai importante etape este îngrijirea arboretelor tinere. În această zonă, Direcția Silvică Giurgiu a raportat lucrări pe 1.009 hectare, reprezentând 105% din program.
Practic, silvicultorii intervin în primii ani de viață ai pădurii pentru ca arborii să se dezvolte corespunzător și să reziste mai bine condițiilor climatice tot mai dificile.
Recordurile nu au apărut peste noapte
Rezultatul din 2026 trebuie privit și în contextul activității Direcției Silvice Giurgiu din anii anteriori. Datele publice ale instituției arată că regenerarea pădurilor a fost o preocupare constantă. Într-un bilanț oficial al activității, Direcția Silvică menționa că, pe o perioadă de cinci ani, au fost executate lucrări de regenerare pe 1.215 hectare, dintre care 894 de hectare prin regenerare naturală și 321 de hectare prin regenerare artificială.
Și programul pentru 2023 prevedea o suprafață importantă: 161 de hectare, din care 136 de hectare regenerări naturale și 25 de hectare împăduriri. În același an, programul prevedea și lucrări de îngrijire în arborete tinere pe 930 de hectare.
În 2024, Romsilva a menționat și contribuția Direcției Silvice Giurgiu la realizarea unor perdele forestiere de protecție în proximitatea autostrăzii A1, parte a programului național de regenerare a pădurilor.
39.000 de metri cubi de lemn, puși la dispoziția comunității
Performanța nu este doar una ecologică. În același raport, Direcția Silvică Giurgiu indică un volum de aproximativ 39.000 de metri cubi de masă lemnoasă pus la dispoziție, cu 34% peste prevederile programate. Lemnul provenit din fondul forestier administrat are utilizări diverse, de la încălzire și construcții până la valorificarea economică, în condițiile legislației silvice și ale amenajamentelor forestiere.
Pentru comparație, datele prezentate de Direcția Silvică Giurgiu pentru primele nouă luni din 2025 indicau 34,5 mii mc exploatați ca masă lemnoasă pe picior și 39,6 mii mc exploatați în regie proprie, ceea ce arată dimensiunea activității economice desfășurate de instituție.
La nivelul programului Romsilva pentru anul 2026, Direcția Silvică Giurgiu figurează cu un volum programat de 130.000 mc, împărțit în 65.000 mc masă lemnoasă pe picior și 65.000 mc lemn fasonat.
Aproape 4,5 milioane de lei din produse și servicii
Un alt indicator important este cel financiar. Din valorificarea produselor și serviciilor, Direcția Silvică Giurgiu a raportat 4,495 milioane de lei, adică 150% din programul estimat. Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât activitatea silvică din județ se desfășoară în condiții specifice zonei de câmpie, iar o parte dintre pădurile administrate se află în lunca Dunării și în zone unde transportul poate fi complicat.
Variațiile nivelului Dunării afectează logistica transportului de material lemnos, în timp ce deficitul de forță de muncă din mediul rural reprezintă o altă problemă cu care se confruntă sectorul.
O pădure care trebuie să rămână în picioare și pentru generațiile viitoare
Dincolo de cifrele economice, adevărata miză a acestor rezultate este una pe termen lung. O pădure plantată astăzi nu poate fi „înlocuită” peste noapte. Arborii au nevoie de ani și chiar de decenii pentru a ajunge la maturitate, iar lucrările de regenerare și întreținere reprezintă investiții în viitorul județului. Direcția Silvică Giurgiu precizează, de altfel, că unul dintre obiectivele sale fundamentale este asigurarea permanenței, stabilității, biodiversității și dezvoltării durabile a fondului forestier.
Iar cifrele raportului prezentat în Colegiul Prefectural arată un lucru clar: în acest an, suprafața regenerată a ajuns la aproape dublul celei programate.
Pentru un județ de câmpie, în care verile toride, seceta și schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra mediului, fiecare hectar nou de pădure înseamnă mai mult decât o cifră într-un raport. Înseamnă un nou petic de verdeață pentru Giurgiu și o investiție pe care generațiile de astăzi o fac pentru cele care vin.



