Guvernul a finalizat noua Lege a salarizării unitare, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027 și va schimba radical modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. În timp ce unii bugetari vor avea de câștigat prin noua formulă de calcul și prin indexarea salariilor, alții sunt excluși complet din reformă, iar sindicatele critică dur modul în care a fost pregătit proiectul.
Cei care câștigă
Printre marii beneficiari ai noii legi se numără angajații din Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională. Guvernul a majorat fondurile destinate acestui sector de la 1,6 miliarde la 2,6 miliarde de lei, semn că domeniul a devenit o prioritate în noua grilă de salarizare.
În același timp, aproape toți bugetarii vor intra într-un sistem unic de salarizare, în care veniturile vor fi calculate pe baza unor coeficienți stabiliți prin lege, înmulțiți cu o valoare de referință propusă de 4.100 de lei. Executivul susține că astfel vor fi eliminate diferențele nejustificate dintre instituții și că salariile vor reflecta mai bine responsabilitatea fiecărei funcții.
O altă veste bună este că Guvernul promite indexarea salariilor pentru a compensa inflația, estimată la peste 7%, astfel încât puterea de cumpărare a angajaților din sectorul public să nu continue să scadă.
Cine pierde
Nu toată lumea va beneficia însă de noua lege. Angajații din BNR, ASF, ANRE și ANCOM sunt excluși în mod expres din aplicarea noii Legi a salarizării și își vor păstra propriile sisteme de remunerare.
De asemenea, reforma este construită în limitele stricte impuse de PNRR și de acordul cu Comisia Europeană. Din acest motiv, varianta inițială a proiectului, care ar fi costat aproximativ 27 de miliarde de lei, a fost redusă la un impact bugetar de 12,1 miliarde de lei. Această limitare financiară înseamnă că multe dintre așteptările privind creșteri salariale consistente nu vor putea fi îndeplinite.
Nimeni nu va avea salariul redus… cel puțin pentru moment
Pentru a evita scăderi bruște de venituri, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Astfel, dacă în urma recalculării un angajat ar trebui să primească un salariu mai mic decât cel din decembrie 2026, statul va acoperi diferența până la stabilizarea noului sistem.
Sindicatele acuză lipsa dialogului
Deși Guvernul susține că reforma este necesară pentru modernizarea sistemului public și respectarea angajamentelor asumate prin PNRR, proiectul este deja contestat. Sindicatele și o parte dintre reprezentanții clasei politice reproșează Executivului că a negociat legea aproape exclusiv cu reprezentanții Comisiei Europene, fără o consultare reală cu partenerii sociali.
Noua Lege a salarizării va afecta practic întreaga administrație publică – de la ministere, primării și consilii județene, până la sistemul judiciar și instituțiile finanțate din fonduri publice. Dacă va fi adoptată în forma actuală, aceasta va reprezenta cea mai amplă reformă salarială din sectorul public din ultimii ani și va decide cine va avea de câștigat și cine va trebui să se mulțumească doar cu promisiunea unei salarizări mai echitabile.


