România este, cel mai probabil, în al patrulea an în care mai mulți români se întorc decât pleacă.
Pe lângă tendința de reîntoarcere, în țara noastră s-au stabilit din 2022 și mulți ucraineni, pe fondul războiului, dar și asiatici, care au venit în Europa în căutarea unui trai mai bun.
Ca exemplu, în 2022, România a câștigat peste 90.000 de rezidenți, iar în 2024 aproape 60.000, conform datelor INS.
O bună parte sunt cetățeni din Republica Moldova și din Ucraina, care s-au stabilit la noi în țară, iar la aceștia se adaugă românii care au revenit în țară după ce au stat în Spania, Italia, Germania și Marea Britanie.
”În ceea ce privește contribuția factorului muncă la creșterea potențială, aceasta este afectată negativ de evoluțiile demografice, însă în medie se menține pozitivă datorită îmbunătățirilor structurale de pe piața muncii, în condițiile în care trendul ratei de activitate a populației în vârstă de 15-74 ani este ușor ascendent și influxului din ce în ce mai mare de lucrători din străinătate în condițiile unei integrări eficiente pe piața muncii din România”, se arată în programul de convergență 2023-2026 al Guvernului României, document neactualizat însă în ultimii doi ani și jumătate.
Peste două milioane de oameni plecați în străinătate, din cauza lipsei de locuri de muncă decente
Conform datelor INS, ponderea românilor cu rezidență în țară a continuat să scadă în ultimii 4 ani, în condițiile în care sporul natural al populației (diferența dintre numărul nou-născuților și al decedaților) a rămas negativ. Ritmul de scădere al populației rezidente s-a temperat însă puternic în ultimii ani, din moment ce migrația a devenit net pozitivă: emigrația s-a redus, iar imigrația (din Asia, Republica Moldova, Ucraina etc.) a crescut.
În același timp, ponderea românilor cu domiciliul în țară, dar cu reședința obișnuită în străinătate s-a redus ușor în ultimii ani. Datele publicate de INS indică o populație, după domiciliu, de 21.739 mii persoane (1 ianuarie 2025) și una după rezidență de 19.036 mii persoane (1 ianuarie 2025).
Asta înseamnă că aproape un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de 2,7 milioane de persoane.
De asemenea, la aceștia se pot adăuga românii cu rezidență în străinătate care nu și-au reînnoit actele de identitate în România după expirare, grup de populație prin care se explică, de altfel, scăderea mai rapidă a populației domiciliate. Aceasta este, dincolo de copii și vârstnici, forță de muncă aflată în străinătate – Estimările Eurostat și Banca Mondială sugerează că aproximativ 70–75% din aceștia sunt persoane în vârstă de muncă.
Numărul persoanelor emigrate este cel puțin egal cu diferența dintre populația cu domiciliul în România și numărul de rezidenți, deoarece în această din urmă categorie se contabilizează și totalitatea persoanelor cu cetățenie străină sau fără cetățenie care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.
Sursa: INS
