Cu doar o săptămână în urmă (26 noiembrie 2025), polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Giurgiu, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Giurgiu, au pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară în municipiul București, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
Din cercetările efectuate a rezultat că, pe parcursul anului 2025, o persoană ar fi procurat, deținut și vândut cocaină (drog de mare risc), către consumatori din județul Giurgiu și din municipiului București. Audierile se desfășoară la sediul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Giurgiu.
Acesta este doar un exemplu minor despre acest fenomen în continuă creștere: consumul de droguri…
O adevărată problemă o constituie însă drogurile distribuite și consumate în penitenciarele din România, inclusiv în Penitenciarul Giurgiu.
În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat mai multe scrisori tratate cu substanțe interzise, interceptate înainte de a ajunge la destinatari. Drogurile, transformate în „cerneală invizibilă”, erau trimise prin corespondență și apoi distribuite în interiorul penitenciarului, unde deveniseră una dintre principalele monede de schimb.
O afacere de mii de lei pe „bucăți de hârtie”!
Potrivit anchetei, pe tot parcursul anului 2025, deținuți din Penitenciarul Brașov au procurat și comercializat droguri de mare risc, disimulate în coli de hârtie trimise prin poștă. Prețul unei scrisori impregnate varia între 1.000 și 1.500 de lei, în funcție de cantitatea de substanță și de relațiile expeditorilor cu persoanele încarcerate.
Banii nu circulau în interior, ci erau virați prin transfer bancar de rudele consumatorilor. În alte cazuri, drogurile erau folosite pentru stingerea datoriilor dintre deținuți – o economie subterană extrem de bine pusă la punct.
Cum se consuma drogul: un pătrățel de hârtie înlocuia un cartuș de țigări
Odată ajunse în celule, scrisorile erau decupate în bucăți minuscule. „Un pătrățel de un centimetru pătrat poate valora cât un cartuș de țigări, pentru că în penitenciar țigara este moneda de schimb”, a explicat Cosmin Dorobanțu, lider FSANP.
Consumul era la fel de discret ca introducerea substanțelor: hârtia era plasată sub limbă timp de 25-30 de minute, uneori fumată sau dizolvată în apă.
Fenomenul, scăpat de sub control în închisori
Hârtia impregnată a devenit în ultimii ani cea mai utilizată metodă de a introduce droguri în penitenciare, pentru că nu miroase, nu schimbă textura și poate trece ușor pe sub radarul polițiștilor.
Cazuri raportate în doar un an:
Rahova: 20 de deținuți prinși cu droguri
Jilava: 17 cazuri confirmate
Giurgiu: 58 de situații, în primele 9 luni ale anului 2023
„În închisori există rețele, exact ca în libertate. Metodele sunt extrem de variate, de la conserve, la hârtii impregnate…”, a explicat specialistul antidrog Gigel Lazăr.
Ministerul Justiției schimbă regula jocului: scrisoare originală – copie pentru deținut
Pentru a stopa traficul, Ministerul Justiției a anunțat o măsură drastică: în locul scrisorilor originale, deținuții vor primi copii xerox, realizate în prezența lor.
Astfel, orice substanță impregnată în hârtia originală va fi blocată la poarta penitenciarului.
„Nu se încalcă secretul corespondenței. Scrisoarea nu este desfăcută fără persoana căreia îi este adresată”, a garantat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
Un fenomen care arată cât de vulnerabil este sistemul penitenciar
Anchetele DIICOT scot tot mai des la iveală nu doar rețele de droguri, ci un mecanism de dependență, șantaj și control în spatele gratiilor.
Drogurile pe hârtie au devenit o industrie clandestină, alimentată de vulnerabilitățile sistemului și de ingeniozitatea rețelelor de traficanți.
