Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine.
:format(webp):quality(80)/https://romaniatv.net/wp-content/uploads/2020/05/constantin_si_elena_2019_data_73455300_28950300.jpg)
Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte astăzi, 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, protectori ai credinţei creştine și slăviţi de creştinătate.
În această zi, peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica. În timp ce peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei poartă numele de Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa. La noi sunt sărbătorite şi derivatele numelui de Elena: Elina, Ileana, Ilina, Leana, Ilinca, Elenca. Acestora li se alătură şi cele care poartă diminutivele precum: Ilenuţa, Lenuţa, Lena, Leni, Liana, Lina, Nuţa, Nuţi, Nuţica.
La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin. Astfel aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica, urmat de Costel și Costică. Înrudite în mod direct cu acest nume sunt cele precum Constanţiu, Constanţa şi persoanele care poartă nume din aceeaşi familie: Costache, Costea, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu şi Tina. În acestă zi sunt sărbătoriţi şi purtătorii diminutivelor : Costi, Costică, Costel, Ticu, Titi, Titel(uş), Dinicu, Tinuţ, Tinel, Tanţa, Tănţica şi Tanţi.
Cine a fost Constantin cel Mare
Sfântul Constantin s-a născut în orașul Naissus (Niş, Serbia) în secolul al III-lea şi a rămas cunoscut în istorie datorită măsurilor pe care le-a luat în favoarea bisericii şi a preoţilor în timpul domniei sale.
A fost fiul împăratului Constantius Chlorus şi al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Niș, în Șerbia). După moartea tatălui sau din 304, a fost proclamat împărat.
El a intrat în conflict cu Maxențiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea. În ziua premergătoare luptei cu Maxențiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasa și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să puna semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin a respectat ce I s-a spus şi a ieșit biruitor din luptă, informează creştinortodox.ro.
În anul 313, Constantin a dat un decret prin care a oprit prigonirea creștinilor și, astfel, creștinismul a devenit religie permisă în imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395). Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale.
