Autorităţile au anunțat joi, 19 septembrie, că monitorizează întreg sectorul de Dunăre care traversează România, fiind aşteptată o viitură care va duce la o creştere importantă a nivelului apei până la finalul lunii.
În perioada 28 – 29 septembrie, debitul va fi mai mult decât dublu faţă de această perioadă, dar specialiştii nu se aşteaptă la probleme deosebite decât dacă viitura ţine foarte mult, scrie News.ro.
Guvernul a cerut însă reverificarea digurilor. Ministrul Mediului , Mircea Fechet spunea joi, că a fost la Mihăilești în județul Giurgiu vorbind de intervenții rapide în cazul inundațiilor (Foto 1)
Foto 1
„Acolo lucrurile sunt în regulă însă în perioada următoare mă voi ocupa personal pentru a mă asigura că așa cum am dispus, se va reverifica fiecare metru de dig de apărare din România. Eu voi reverifica și alte astfel de centre regionale de intervenție rapidă pentru a mă asigura că avem materialele necesare și că sunt suficienți oameni pregătiți în caz de nevoie, că toate utilajele sunt pregătite pentru intervenție.”
Experţii de la INHGA au informat că debitul pe Dunăre, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 18–19.09.2024, a fost în creştere, având valoarea de 4.200 metri cubi / secundă, peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s)”, a transmis Ministerul Mediului, într-un comunicat.
Dunărea va ajunge la un debit de 9.500 metri cubi / secundă, la intrarea în ţară, pe 28 şi 29 septembrie
Ministerul precizează că, pe baza estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalţi afluenţi importanţi ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitaţii în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenţii săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9.200-9.500 metri cubi / secundă, în intervalul 28-29 septembrie.
Dunărea crește, Ungaria se baricadează…Falezele cele mai frecventate de turişti sunt acoperite de apele revărsate ale Dunării, la Budapesta (foto 2).
Foto 2.
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a făcut un apel joi seară la autorităţile centrale şi la cele locale din judeţele dunărene să se pregătească pentru viitura care vine pe fluviu.
„Pentru evitarea altor tragedii cauzate de inundaţii, fac apel la autorităţile centrale şi la cele locale din judeţele dunărene să se pregătească pentru viitura care vine pe fluviu. Specialiştii au estimat deja perioada şi debitul aşteptat, după ce Dunărea a ieşit din matcă la Budapesta. E obligatoriu să garantăm siguranţa oamenilor şi să limităm pagubele materiale”, a scris Nicolae Ciucă, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook.
Ce se întâmplă cu țările din amonte Dunării
Viena, care are cel mai bun sistem de protecție contra inundațiilor, a deviat deja Dunărea pentru a se feri de inundaţii. Mai multe baraje poloneze au cedat sub presiunea apelor…Ce se va întâmpla mde-a lungul malurilor românești din sudul țării când va veni viitura.
Viena a rezistat, cu doar un minim de activitate perturbată, mulţumită unui sistem de protecţie contra inundaţiilor extins şi, spun unii, vizionar având în vedere că a fost construit în anii ’70-’80 şi face faţă provocărilor aduse de încălzirea globală. Este vorba în primul rând de un proiect, la început controversat, de a săpa un canal imens pentru crearea unui braţ artificial al Dunării care să devieze apele pe lângă oraş atunci când sunt probleme. Viena s-a ales astfel cu apa pe timp de secetă şi siguranţă când vine potopul. Braţul artificial al Dunării – Dunărea Nouă i se spune – are şi o insulă uriaşă, lungă de 20 de km, făcută din pământul excavat. Aceasta acţionează ca un burete când nivelul apelor se ridică. În iulie 2021, peste Viena a plouat mai mult decât oricând se fac măsurători meteorologice. Capitala austriacă n-a avut însă probleme deosebite.
Autorităţile de la Budapesta se aşteaptă ca apele Dunării să crească cu 8 m.
Însă inundaţiile cu care Europa Centrală şi de Est se confruntă în ultimele zile au acoperit şi părţi din Viena. Afectate au fost zonele din jurul Dunării Noi şi Insulei Dunării, dar a fost evitată o catastrofă. Apa care a făcut cele mai mari probleme nu a venit din Dunăre, ci dintr-un afluent al acesteia, râul Viena. Mai jos pe cursul Dunării, povestea este alta. Autorităţile de la Budapesta se aşteaptă ca apele Dunării să crească cu 8 m.
În schimb, în Polonia, primarul oraşului Nysa a cerut luni tuturor celor 44.000 de locuitori să caute să se refugieze cât mai sus şi să se pregătească de evacuare. În mai multe sate din regiune au fost emise ordine asemănătoare. Un baraj din apropiere a cedat sub presiunea apelor. Nu este singurul. Şi astfel specialiştii au ajuns să-i avertizeze pe polonezi că barajele şi lacurile de acumulare nu oferă protecţie totală contra viiturilor.
Sau mai degrabă oferă un sentiment fals de securitate. Dacă cedează, pot crea distrugeri mai mari decât râurile umflate şi precipitaţiile record. Sâmbătă, din cauza presiunii apei, personalul care lucrează la barajul lacului de acumulare Stronie Slaskie a pierdut controlul şi apa s-a revărsat. Duminică, un dig a cedat. S-au revărsat şi apele din lacul de acumulare Miedzygórze. Barajul nu a mai făcut faţă. Şi acolo un dig s-a fisurat.
Locuitorilor din Jarnoltówek, Pokrzywna şi Moszczanka li s-a cerut evacuarea. Luni, şi barajul de pe lacul Topola a început să dea semne că cedează, iar localitatea Paczków a început pregătirile de evacuare. Ulterior, barajul s-a prăbuşit, torentul ameninţând oraşele şi satele din aval, inclusiv Nysa. Topola face parte dintr-o salbă de lacuri amenajate, iar între el şi Nysa mai sunt două baraje.
