Sectorul IMM-urilor din România are o importanţă deosebită, structura întreprinderilor active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii relevând o pondere de 99,70% pentru IMM-uri! Din nefericire, la această dată numai 15% din Intreprinderile Mici şi Mijlocii din România sunt creditate de bănci, în timp ce în  Uniunea Europeană procentul se apropie de 70%. De aceea finanţarea rămâne una dintre cele mai importante probleme ale IMM-urilor din ţara noastră, multe dintre acestea fiind afectate de reticenţa băncilor în a le acorda credite. Sectorul IMM simte tot mai acut nevoia de instrumente de finanţare specifice, a unor scheme de garantare, sprijin în ceea ce priveşte accesul pe piaţă, în perspectiva creşterii concurenţei în toate domeniile. Iată motivele pentru care personalităţi din lumea financiar-bancară din România au organizat la finele acestei luni o sesiune tehnică pentru găsirea unor soluţii pentru finanţarea IMM-urilor româneşti. Una dintre instituţiile invitate să ia parte la această dezbatere a fost şi Administraţia Zonei Libere Giurgiu, o instituţie care a fost obligată la un moment dat să treacă prin pustie, rezultatele noii echipe manageriale  dovedind că ştie cu adevărat în ce constă reţeta succesului în afaceri. Reprezentanţii Z.L. sunt şi cei care ne-au oferit prilejul dezvoltării acestei extrem de interesante teme, punându-ne la dispoziţie o serie de materiale din care principalele puncte am încercat să vi le prezentăm  în rândurile de mai jos. Un material ce credem că va suscita interesul atât IMM-urilor ce-şi desfăşoară activitatea  în Zona liberă, dar şi celor  existente la nivelul  judeţului Giurgiu.

Lume bună, teme generoase

Luni 24 septembrie, sala “Mitiţă Constantinescu” a Băncii Naţionale a României a găzduit ediţia a 5-a a  “Conferinţei Naţionale dedicată Finanţării” IMM-urilor. Organizator al acestui adevărat “summit” a fost Trustul de presă FinMedia cu sprijinul Băncii Naţionale, al ARB şi al AIPPIMM, cât şi partenerilor oficiali ai acestora: Banca Carpatica, Fondul Român de Contragarantare şi multe alte  bănci ce deţin astăzi un rol important în  peisajul business-ului românesc. La dezbateri au participat actori importanţi ai economiei din ţara noastră, importanţi finanţişti, bancheri cu experienţă. Alături de Adrian Vasilescu (viceguvernatorul BNR), Graţian Gheţea (preşedintele ARB şi al CEC Bank), au mai luat cuvântul Ovidiu Nicolescu ( preşedintele CNIPMMR),  Adrian Izvoranu (director al Confederaţiei Patronale a Indusutriei, Serviciilor şi Comerţului din România), directori şi preşedinţi ai unor Bănci şi Instituţii implicate în relaţia cu IMM-urile. Invitat de onoare a fost Bogdan Olteanu (viceguvernator BCR), iar moderatorul discuţiilor purtate în cadrul Conferinţei a fost Ioan Hidegcuti ( preşedinte al directoratului din Fondul Român de Contragarantare). Zona Liberă Giurgiu i-a avut ca reprezentanţi la această conferinţă pe Mihai Miron, director general şi pe Muşat Narcisa, director economic.

Printre temele Congresului

s-au aflat cele care s-au referit la: accesul la finanţare şi contracţile acordate de stat, implicarea statului pentru sprijinirea IMM-urilor în accesarea altor surse de finanţare; stimularea finanţării IMM-urilor. Garantarea şi contragarantarea, suport permanent pentru finanţarea IMM. Scheme noi de garantare; influenţa aplicării acordului  BASEL III asupra creditării IMM în viitor; particularităţile ofertelor de finanţare pentru IMM; priorităţile finanţării contractelor de export pe noi pieţe;TVA la încasare: facilitate pentru IMM-uri sau costuri birocratice?; ce aşteaptă IMM-urile de la instituţiile financiare cu care lucrează.

De ce are antreprenorul reticenţă faţă de credite

Evenimentul a adus în faţa participanţilor soluţii de finanţare pentru IMM-uri, soluţii adaptate noului context economico – social, dar şi strategiile guvernamentale pentru depăşirea dificultăţilor  cu care se confruntă antreprenorii, modul în care se va facilita dialogul tripartit  IMM-finanţatori-oficialităţi. Făcând o incursiune în peisajul activităţii IMM-urilor se constată nevoia unor soluţii benefice de genul: propunerea de proiecte care să răspundă în mod real nevoilor IMM-urilor, scurtarea semnificativă a timpului de decizie, acordarea unor fonduri rambursabile ce urmează a fi folosite pentru plata consultanţilor, acordarea de credite pentru nevoile de cash-flow ale IMM-urilor pe parcursul derulării proiectelor. Participanţii au concentrat dezbaterile pe o gamă largă de informaţii, sfaturi şi idei cu scopul dezvoltării activităţilor IMM.

Viceguvernatorul BCR, Adrian Vasilescu remarca faptul că “există o perioadă de stagnare în economia românească. Asta pentru că există o percepţie diferită asupra problemelor care au condus la un impact redus al IMM-urilor.” Mulţi dintre cei prezenţi au subliniat şi faptul că “antreprenorul român are încă o reticenţă în raport cu creditarea. Numai 20% din IMM-urile din România îşi finanţează afacerile prin credite”. Adrian Izvoranu  releva faptul  că  “bancherii români au o atitudine necorespunzătoare în raport cu antreprenorul român”, în sensul că “pentru ei sunt mai puţin importante nevoile acestuia decât standardul de creditare şi de profitabilitate al băncilor”. Izvoranu considera acest lucru “o prăpastie între sistemul bancar şi antreprenor”, concluzionând că din păcate nu există “ o comunicare gen masă rotundă între cei doi actori”, ci mai degrabă de genul“ noi vorbim şi voi ascultaţi!”

Un mic inventar

al  oportunităţilor şi dificultăţilor IMM

În 2011 principalele oportunităţi în afaceri identificate de IMM-uri au fost: creşterea vânzărilor pe piaţa internă, asimilarea de noi produse, penetrarea pe noi pieţe, realizarea unui parteneriat de afaceri, utilizarea de noi tehnologii, obţinerea unui grant şi sporirea exporturilor, alături de altele de genul deschiderii de noi puncte de  lucru, oferirea spre închiriere a spaţiilor, atragerea de noi clienţi, relansarea creditării, atragerea de investiţii cu scopul modernizării. Comparativ cu anii anteriori a crescut simţitor importanţa vânzărilor pe piaţa internă diminuându-se serios dorinţa de realizare a unui parteneriat de afaceri. Principalele dificultăţi cu care se confruntă IMM-urile din România sunt: scăderea cererii interne- semnalată de 67% dintre IMM-uri, fiscalitatea excesivă (peste 48%), birocraţia (41%), corupţia (36%), controalele excesive şi fără niciun rost (31%), întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private, accesul dificil la credite, angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, instabilitatea relativă a monedei naţionale, creşterea nivelului cheltuielilor salariale, calitatea slabă a infrastructurii, concurenţa produselor din import, neplata facturilor de către instituţiile statului etc. La toate acestea antreprenorii, agenţii economici au reclamat concurenţa neloială, costul foarte ridicat al chiriilor spaţiilor comerciale, criza economică, preţurile mari ale materiilor prime, numărul tot mai redus de clienţi, nedreptăţirea firmelor mici în raport cu organizaţiile mari, de către organele fiscale, slaba pregătire a funcţionarilor statului.

Cine sunt vinovaţii?

Mediul de afaceri românesc este privit ca un mediu ostil, poate, dar percepţia se   datorează faptului că nu există o structurare clară a acestuia, agenţii economici fiind trataţi la grămadă, în acelaşi timp. Însăşi titulatura de IMM este cu mult prea generală, nefăcându-se diferenţe între componentele acestuia, neţinându-se cont de particularităţile intreprinderilor ce fac parte din această clasă. “Bancherul din România nu are atitudinea bancherului european. Băncile sunt întotdeauna protejate de norme naţionale şi europene, prin acordul BASEL III (n.red. – acord privind condiţiile de creditare), în timp ce normele de creditare ale IMM se înăspresc tot mai mult. În opinia lui Graţian Gheţea “orice credit care este acordat IMM se previzionează (n.red. – se trece direct pe pierdere), acest fapt conducând la îngreunarea acordării creditului. Asociaţia pe care o conduc” – a mai spus preşedintele CEC Bank –  “ a făcut demersuri oficiale către forurile europene pentru a se aduce amendamente acestui acord BASEL III deoarece dacă acordul nu va aduce, în forma lui finală, prevederi favorabile IMM-urilor, acestea nu ar mai putea fi finanţate decât de către bănci foarte mari.

Ştim că de obicei antreprenorii merg la bănci locale de dimensiuni  mai mici ale sistemului bancar, care aleg să crediteze IMM-urile”. Toţi cei prezenţi au avut de adus critici acestui acord.

Antreprenorii de succes  “nu plâng niciodată!”

În contrareplică reprezentanţii băncilor au afirmat că “dincolo de problemele de aplicare a normelor interne şi externe , a mediului şi atitudinii ostile a bancherului român” , invocate în dezbateri, “există opinia comună că antreprenorul român ce guvernează intreprinderile, nu are suficientă înclinare spre managementul financiar, preferând acţiunea, dar nedând importanţa cuvenită documentelor justificative ale respectivelor acţiuni, documente ce stau la baza indicatorilor de performanţă a afacerilor derulate. Astfel că foarte multe din situaţiile prezentate de IMM-uri sunt adesea considerate necocludente în raport cu activitatea prezentată de antreprenori. “Antreprenorul român trebuie să înţeleagă că  bancherilor le trebuie o prezentare reală a indicatorilor economico-financiari ai societăţii, deoarece un IMM este evaluat după performanţele trecute, prezente şi viitoare. “Cineva făcea remarca, extrem de interesantă că“ În timpul crizei au fost identificate două tipuri de investitori: “unii care s-au apucat să plângă şi alţii care s-au apucat de fabricat batiste!”

În concluzia  acestui punct, aprig disputat în conferinţă, a fost acela că antreprenorii  români nu ar trebui să-şi îndrepte atenţia asupra cazurilor de insucces ci ar trebui să caute reţete de succes, cele aparţinând supravieţuitorilor acestei crize. Este şi cazul Administraţiei Zonei Libere Giurgiu care – după cum ne declara Miron Mihai, director general – “în condiţiile crizei economice, prin măsuri de austeritate şi un management adecvat a reuşit să nu înregistreze restanţe la creditele bancare, Zona Liberă achitându-şi datoriile curente către Buget şi de asemenea reuşind să înregistreze profit, fapt ce susţine proiecţiile financiare realizate, deoarece sunt fundamentate de determinarea echipei de management de a păstra şi întări mecanismele de eficientizare a activităţii SC Administraţia Zonei Libere Giurgiu SA.”

Ce-am fost …şi ce-am ajuns!

Viceguvernatorul Vasilescu invocând talentul acestui popor înzestrat, a reamintit că România a ocupat cândva în istoria recentă a României (1913), din punct de vedere economic şi cultural, un loc fruntaş între statele lumii. „Dar conceptul de bază al fiecărui antreprenor era atunci exigenţa lucrului foarte bine făcut.“ Vasilescu releva faptul că în acea perioadă „de la lustragiul de pe stradă şi până la inginerii care construiau edificiile ce i-au adus Bucureştiului renumele de „micul Paris“, toţi îşi făceau treaba bine, cu rigurozitate. Şi cu toate astea, după aproape o sută de ani, în 2007 România abia a ocupat locul 26 din cele 27 de state ale Europei. “Conceptul general al antreprenorului român între timp a devenit”: “merge şi-aşa!” Este nevoie să fim conservatori optimişti şi să încercăm prin toate mijloacele să revenim între ţările fruntaşe. Dar aceasta impune schimbarea, la nivelul fiecăruia dintre noi, a conceptului ce ne guvernează opţiunile, din “merge şi-aşa” în “exigenţa lucrurilor foarte bine făcute”.

Ce a produs decăderea României?

Între 1964 şi 1975 România a beneficiat de o perioadă de dezvoltare şi de industrializare ce a condus la acapararea atenţiei întregii lumi. Dar puţini sunt aceia care ştiu că artizanii acelui “boom” economic au  fost  specialiştii promovaţi de însuşi “tânărul comunist, Nicolae Ceauşescu”, care au fost lăsaţi să-şi facă treaba cu profesionalism. În momentul în care “conducătorul iubit” a hotărât să schimbe această echipă de profesionişti (1978-1980), cu persoane apropiate de mediul politic, s-a produs dezechilibrul economic a făcut ca România să intre în 1981 în incapacitate de plată. Şi indirect a condus la decizia de a se stagna orice import, de a se raţionaliza orice cheltuială, pentru atingerea obiectivului stabilit, acela de a achita în doar 8 ani datoria externă a României. Efectele acelei decizii au lăsat urme adânci în amintirea generaţiilor ce au ajuns astăzi la vârsta treia, ele conducând în final la Revoluţie. Acumularea unei stări de frustrare generală, lipsa bunurilor de larg consum, au generat  vulnerabilizarea populaţiei şi  transformarea ei într-o masă de manevră, uşor de manipulat. Şi a venit şi anul 1990 când România nu era o ţară cu mormane de fier vechi – aşa cum s-a afirmat o bună perioadă – ci doar un stat cu o economie învechită… La acel moment (1981), doar două ţări se aflau în aceeaşi situaţie: România şi Mexicul. Spre deosebire de decizia lui Ceauşescu: “Îmi omor poporul, dar îmi plătesc datoriile”, preşedintele Mexicului s-a urcat în primul avion şi a convocat la o discuţie pe toţi preşedinţii de bănci ce aveau bani acordaţi Mexicului, somându-i să-l ajute să depăşească această stare de faliment a statului, invocând faptul că e mai bine să-şi recupereze banii investiţi, într-o perioadă mai lungă de timp, decât să nu şi-i mai recupereze deloc.

Arc peste timp, în timp ce România se află astăzi  în colaps, Mexicul nu şi-a sacrificat poporul, devenind  una dintre marile puteri economice ale Americii Latine.

Ce aşteaptă astăzi IMM-urile de la instituţiile financiare

În cadrul lucrărilor Conferinţei, Agenţia pentru Implementare a Proiectelor a propus spre dezbatere publică un proiect de modificare a Legii 346 (www.aippmm.ro), proiect ce pune accent pe 4 domenii, şi care definşte modul în care statul se implică în sprijinirea IMM-urilor. Proiect ce ar trebui să corecteze toate problemele de aplicare a legii iniţiale, constatate, analizate şi pentru care au formulat propuneri de rezolvare, pe lângă reprezentanţii statului şi reprezentanţii organizaţiilor antreprenoriale, dintre care un rol decisiv l-a avut Consiliul naţional al CNIPMMR, conform declaraţiilor preşedintelui acestuia, Ovidiu Nicolescu.

La întrebarea “Ce aşteaptă IMM-urile de la instituţiile financiare cu care lucrează” s-a dezbătut îndelung subiectul modificării condiţiilor de creditare

Se va impune întreprinderilor mici şi mijlocii, în mod natural, organizarea mai riguroasă a sistemelor economico – financiar – contabile pentru a beneficia de o evaluare care să le permită accesul la multitudinea de programe destinate finanţării, a activităţilor lor în condiţii avantajoase, prin programe derulate atât de Uniunea Europeană cât şi de instituţiile bancare, cu sprijinul Fondurilor de Garantare (FGCR-IFN S.A. şi FNGCIMM), şi cu nou înfiinţatul, dar extrem de eficientul Fond de Contragarantare, structuri care au impulsionat absorbţia de fonduri.

AZL pare a fi găsit reţeta succesului

Conferinţa a fost – după cum conchidea viceguvernatorul BCR, Adrian Vasilescu “o conferinţă tehnică”. El preciza că “înaintea cifrelor trebuie să stea problemele de caracter, de încredere”. În contextul acestor dezbateri, Zona Liberă Giurgiu nu a făcut altceva decât să confirme teoria lui Adrian Vasilescu, aceea că reţeta succesului trebuie să cuprindă cei trei termeni: corecţie, recuperare, competitivitate. Directorul general al Zonei Libere, Mihai Miron ne spunea că AZL Giurgiu a participat la lucrările conferinţei “cu scopul găsirii unor soluţii de finanţare, care să sprijine planurile de dezvoltare viitoare a acestei societăţi comerciale”

Articol realizat de

Florian TINCU pe baza materialelor puse la dispoziţie de AZL Giurgiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.