De Rusalii (Moșii de Vară), tradiția spune că este bine ca fiecare gospodărie, pentru a alunga spiritele rele sau necazurile, să primească dansul călușarilor.
Așa s-a întâmplat, în fiecare an, și în județul Giurgiu, unde cete renumite de asemenea dansatori jucau, de dimineața până seara, întâi în localitățile de baștină, apoi în municipiu sau în alte comune unde nu existau asemenea trupe.

Călușarul este unul dintre cele mai importante dansuri tradiționale ale țării noastre. Dansul călușarilor, unic în Europa și în lume, este de origine precreștină, proclamând și străvechiul cult al Soarelui. Dansul, în sine, nu este unul întâmplător, iar costumul unui călușar trebuie să îndeplinească anumite cerințe foarte clar stabilite.
În mod tradițional, dansul se desfășoară în săptămâna dinaintea Rusaliilor și are un scop tămăduitor.
Ritualul Călușului cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigători și dansuri, interpretate de grupuri de dansatori. Călușarii au o îmbrăcăminte deosebită: pălărie cu panglici, bastoane, ciucuri și zurgălăi la picioare, dar și bețele așezate cruce peste cămașă.
În cadrul cetei, există anumite persoane cu rol deosebit: vătaful, care este conducatorul călușarilor, el coordonând întregul ritual; mutul, considerat ca fiind o persoană care are puteri supranaturale de vindecare, uneori purtând mască; stegarul – cel care poarta steagul cetei de călușari. Pe 25 noiembrie 2005, Dansul Călușului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.

Numai că, anul acesta, așa cum menționam în debutul materialului nostru, lucrurile au stat puțin diferit. Dacă până acum cetele de călușari aveau chiar un soi de festival al lor, cu defilare prin centrul municipiului și, mai apoi, cu dansuri prin toate cartierele, anul acesta doar câteva cete au avut curajul de a înfrunta pandemia și de a aduce tradiția de la sat, la oraș.
Este vorba despre cetele de călușari din Oncești (care au primit inclusiv sprijinul autorităților locale – asigurarea transportului – pentru a ajunge la Giurgiu), și satele comunei Oinacu, Braniștea și Comasca (cărora li s-a interzis, de către Primăria Oinacu, să ducă mai departe tradiția).

Umbra de tristețe a pornit încă din ziua de sâmbătă, când călușarii – conform tradiției – trebuiau să joace în localitatea de baștină.

După cum ne spunea Cristian Mizdrescu, vătaful călușarilor din Braniștea, s-a trezit vineri, 5 mai, că nu mai are voie să joace în localitate, a doua zi, din ordinul primarului Burtavel. În aceste condiții, trupa de călușari a luat mai întâi drumul Gostinului, unde a fost primită, după cum ne spunea acesta, mai mult decât bine, apoi au jucat în câteva puncte din municipiul Giurgiu, urmând ca, în ultima zi de sărbătoare, luni, 8 iunie, să meargă să joace la Frătești și Cetatea.

„Peste tot, și la Gostinu, și la Frătești, am fost chemați de primarii din comunele respective să jucăm, să ducem tradiția mai departe. Și în municipiu, am fost foarte bine primiți și de oameni, și de cele câteva autorități cu care ne-am intersectat drumul. Suntem 10 dansatori, cel mai mic fiind fiul meu, de doar 5 ani, care a fost cumva atracția dansului. Dacă regret ceva din această sărbătoare? Faptul că nu am putut juca și la Braniștea, pentru oamenii din satul natal, și asta pentru că s-a ambiționat domnul primar Burtavel să nu ne lase…El nu înțelege că nu s-a răzbunat neapărat pe noi, ci s-a răzbunat pe locuitorii din comună!”, ne declara, înainte de a porni să ureze de bine în comuna Frătești, vătaful călușarilor din Braniștea, Cristian Mizdrescu.

La rândul său, vătaful celor din Comasca, Adrian Voinea, ne declara:

„Aveam programat să jucăm în comună sâmbătă, în preziua Rusaliilor. Dar cu o zi sau două înainte, nu mai țin minte exact, primarul a dat sfoară în localitate că nu ar fi legal să jucăm dansul călușului. În caz contrar, vom fi amendați toți cu câte 200 de milioane de lei vechi. Așa că am fost și am jucat la Gostinu, ne-a invitat primarul de acolo, ne-a primit foarte frumos…Apoi, duminică, în prima zi de Rusalii, am venit să jucăm la Giurgiu, așa cum am făcut și în alți ani! Am jucat câteva jocuri în Rudari (n.r. – cartier la intrarea în municipiu), chiar a trecut un echipaj de la poliția națională pe lângă noi, ne-au salutat și au mers mai departe. La scurt timp, a trecut pe lângă noi primarul Burtavel (n.r. primarul comunei Oinacu) și, la cinci minute după aceea, a venit un echipaj de la Poliția Locală din Giurgiu, cu o dubă, să ne avertizeze că este ilegal să jucăm călușul! Mai mult, ne-au spus că au primit sesizare de la primăria Oinacu, că am încălca legea….Dacă o încălcam, nu era normal ca primul echipaj de poliție care a trecut pe lângă noi să ne fi avertizat sau sancționat? Și, dacă era ilegal să jucăm acest dans tradițional – la care, apropo, păstrăm distanța de minim 1,5 m între noi, pentru că altfel nu am putea executa mișcările în mod corect, avem și măști de protecție la noi, tot ce trebuie – ne mai invitau primarii din alte localități sau în alte localități în care sunt cete de călușari, mai jucau aceștia? Din păcate, din pricina primarului Burtavel, și nu neapărat a coronavirusului, am ajuns să jucăm prin alte sate…Oamenii sunt supărați, ne așteptau ca în fiecare an, dar…asta este situația”, ne spunea, cu amărăciune în glas, vătaful călușarilor din Comasca, Adrian Voinea.

Și, pentru a închide gura eventualilor „cârcotași”, ce vor da cu „legea care spune și drege”, iată, mai jos, o știre publicată de către TVR1, în dimineața de luni, 8 iunie:
„Tradiția Rusaliilor, dusă mai de parte de cetele de călușari din Argeș și Olt
Cetele de călușari din Argeș și Olt s-au reunit în Duminica Mare, pentru a duce mai departe tradiția Rusaliilor.

Prăznuită cu mare fast la 50 de zile după Paște, Duminica Rusaliilor coincide cu Pogorârea Sfântului Duh şi este considerată sărbătoarea întemeierii bisericii creștine. În tradiția populară, ritualul Căluşului alungă spiritele rele.”

(Jurnal)