ArestareOdată cu fondurile destinate proiectelor europene, corupţia s-a extins şi pe acest palier unde sumele sunt cu mult mai mari, iar solicitanţii tot mai dedulciţi la ele. Asta demonstrează  un raport anual de analiză şi prognoză pentru 2017 al Societăţii Academice din România (SAR), pe baza comunicatelor de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).  Conform  acestuia, dintre cele aproape 4.000 de condamnări definitive pentru corupţie,  pronunţate între 2010 şi 2016, care implică fonduri publice, 11% (437) privesc fondurile europene!

 Dintre  aceste 11% din cazuri care implică fonduri europene, 62% (275) sunt condamnări ale unor persoane din sectorul privat, iar 37% (162) sunt persoane cu funcţii publice. Dintre persoanele cu funcţii publice, cei mai mulţi sunt cei din primării sau persoane care au lucrat în primării, respectiv 77 de persoane condamnate.

“Recomandarea noastră este de a avea o mai bună planificare a politicilor publice în ce priveşte gestionarea fondurilor europene. Este de preferat să fie actualizate în timp real şi nu la sfârşitul proiectelor, când nu se mai poate interveni” a spus Clara Volintiru, reprezentanta SAR. Raportul mai arată că, pe lângă persoanele din primării condamnate, 13 cazuri sunt ale unor persoane care au lucrat la Agenţia de Plăţi în Agricultură (APIA) şi în consiliile judeţene.

Din cadrul primăriilor, cele mai frecvent întâlnite funcţii publice implicate în astfel de dosare sunt: primarii cu 36 de cazuri şi viceprimarii cu 11 cazuri. Dintre aceştia, doar patru primari au primit condamnări cu închisoare, pe când restul, primari şi viceprimari, au primit pedepse cu suspendare.

Raportul Societăţii Academice din România mai arată că  România se află într-o situaţie în care are la dispoziţie resurse financiare, însă se confruntă cu incapacitatea  de a planifica şi de a implementa aceste schimbări.

(Jurnal)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here