Nu demult o delicatesă gastronomică era în mare vogă la români. Restaurantele o serveau ca pe o specialitate rară,  iar gospodinele o rosteau cu admiraţie, dând ochii peste cap atunci când erau întrebate ce bunătăţuri au gătit în week-end. Este vorba de Pangasius sau Pangas,  un peşte  ce provine din Vietnam, unde este crescut industrial de-a lungul râului Mekong.  Într-o foarte scurtă perioadă de timp, acesta a crescut în popularitate atât în Franţa cât şi în întreaga Europă, în special datorită preţului său extrem de accesibil. Se poate găsi astăzi aproape în orice supermarket din România, mai ales ca fileuri fără oase, având o aromă şi o textură blândă.  Mulţi l-au comparat la gust cu codul. Foarte puţini ştiu însă că Pangasius are un nivel ridicat de otrăvuri şi bacterii ce provin din râul Mekong, unul dintre cele mai poluate râuri de pe planetă. Aici sunt crescuţi Pangasius, în timp ce societăţile industriale dezvoltate de-a lungul râului aruncă la greu substanţe chimice şi deşeuri industriale direct în el.

Pangasius nu este deloc un peşte ecologic, fiind de fapt un experiment genetic creat pentru a curăţa râul Mekong de diferitele otrăvuri şi microorganisme. Pentru că cererea a devenit foarte mare pe pieţele din întreaga lume, deseori aceştia sunt injectaţi cu hormoni proveniţi din urină deshidratată, deoarece s-a constatat că astfel peştii cresc mai repede şi carnea lor devine mai “pufoasă”. Hormonii de creştere, extraşi din urină, provin din vecina lor, China. Pangasius este hrănit cu rămăşiţe de peşti morţi, uscaţi şi măcinaţi sub forma unei făini, care mai conţine manioc, soia şi resturi de cereale. Astfel, Pangasius creşte de patru ori mai rapid, decât în natură. Este o concluzie a specialiştilor care a fost publicată de curând în presa din România. Şi acum că ne-am făcut datoria nu ne rămâne decât să vă urăm Poftă bună!, la orice, mai puţin la Pangasius!

T.F

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here