amorezat
E martie, e anotimpul iubirii, şi acum, mai mult ca oricând, cei timizi îşi iau inima în dinţi pentru a-şi mărturisi dragostea lor neţărmurită faţă de cea pe care o adoră. Cu un astfel de amor infinit se confruntă o doamnă funcţionar public  din municipiul Giurgiu care, de luni  bune, este asaltată cu declaraţii care de care mai siropoase, cu dedicaţii, floricele şi, în ultimele zile, cu mărţişoare!

„Taci-My-Lakiu-Tu”!

Actul I. După ce giurgiuveanul amorezat îi mulţumeşte funcţionarei,   într-o scrisoare trimisă la locul de muncă al acesteia, pentru faptul că i-a rezolvat o problemă ce părea încâlcită, cu un titlu de proprietate…omul îşi calcă pe corason şi  îşi mărturiseşte iubirea dezlănţuită! Astfel, curtezanul îi scrie funcţionarei , cităm:  “Voi veni personal în faţa Primăriei Giurgiu, în parc, la 30° stnga Prefecturi, voi fi reperat după pălăria violeta a lui D.D. Voi ajunge la ora 10 – 11 – în parc, unde voi lua pulsul gazetelor giurgiuvene. Apoi, la orele 12,30 înpreună cu-n amic, vom pleca la Episcopie nr. 13 – Tribunal unde vom fii binecuvîntaţii de către Două Dulceţi, A+PIN „Cu ale sale sărutări criminale” (sic).

Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici…

Actul II. Acelaşi giurgiuvean, aceeaşi doamnă funcţionar public, aceeaşi situaţie. Doar „declaraţia” e de data aceasta  mai …„fierbinte”! Supărat nevoie mare că femeia este insensibilă şi nu îi dă ascultare, omul nostru se lansează într-o serie de acuzaţii, care de care mai abracadabrante. Finalul pare că se apropie de final, dar nu…omul revine la sentimentele anterioare,  rugând ”adrisanta”,  cităm:  “scumpa şi dulcea ducesă regală” să… NON PIANGERE!!  După care încheie apoteotic: ADIO, IUBIRE!

Din nefericire pentru biata ”victimă ” acest „ADIO” n-a  fost deloc ultimul, pentru că, la câteva luni după acest demers plin de drăgălăşenii, omul a revenit  cu nişte  „muguri de iubire 100%”, încheind de această dată cu un:  „NON PIANGERE TI AMO 100%!”

Şi, ca să arate că nu e supărat pe ”adrisantă”, bibicul îi mai trimite femeii o scrisoare, tot pe adresa instituţiei la care aceasta lucrează,  în care îi dă numărul său de telefon rugând -o să-l  sune între  orele 21.00 – 22.00, cităm:   “poate face să vorbim ba de una, ba de alta mai ceva ca-n melodia cu parapanta…(?!)

Numai că deodată,  parcă amintindu-şi  de nişte necazuri mai vechi, curtezanul nostru  reclamă că i s-a dat un număr de telefon fals şi că atunci când sună, cităm: „apare un sunet marţian apoi tace, este neiligibil, fals!”.

Întrebată de stadiul acestei poveşti cu totul bizare, onesta doamnă, funcţionar public, ne-a declarat că, deocamdată, nu se simte  deranjată de acest individ, ci doar amuzată de situaţie, şi că nu va întreprinde nimic atâta vreme cât acesta va rămâne  inofensiv!

(Oana C.)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here