02-03-popa-2_aa9aa9f4a5Care sunt marile păcate ale Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în faţă de  credincioşi, a fost tema unui studiu al unor specialiști înstatistică. Biserica a ajuns conform acestui studio al  Inscop (comandat de către colegii de la  „Adevărul”), la doar 61,2%, la capitolul Încredere, după ce mulți ani a condus detașat în privința imaginii în rândul populației.

De unde i se trage Bisericii această dramatică scădere de credibilitate.

Deși încrederea în Biserică, ajungea, la începutul anilor 2000, aproape de 90%, procentul românilor care au încredere în Biserică a ajuns, în septembrie 2015, conform studiului Inscop Research (comandat de ziarul „Adevărul”), la 61,2%!    Din martie 2013, de când Inscop realizează astfel de sondaje s-a observat o scădere aproape constantă a cifrelor privind încrederea populaţiei în instituţia Bisericii.

O valoare mai mică decât cea obţinută luna aceasta a fost înregistrată în sondajele Inscop doar în decembrie 2014 (60,6%), când evenimentele privind implicarea unor preoţi ortodocşi în campania electorală pentru alegere preşedinteul României au făcut înconjurul ţării, scandalizând o parte a populaţiei. „ Teologul Radu Preda, preşedintele Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (ICCMER) şi cadrul didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, este de părere că încrederea românilor în Biserică a rămas constantă, ceea ce s-a modificat fiind încrederea faţă de alte instituţii.   „Scăderea procentajului încrederii în Biserică nu traduce lipsa de credibilitate a instituţiilor credinţei, ci exprimă investiţia de încredere în alte instituţii ale statului, gen SMURD sau DNA. Pe scurt, nu pierde Biserica, oricare ar fi, ci câştigă democraţia”,  susţine teologul.

El a explicat totodată că  încrederea foarte mare pe care au avut-o românii faţă de Biserică în anii trecuţi ( perioada 1996 – 2008, de 85% conform European Values Survey ) a venit pe fondul unei lipse de încredere în alte instituţii!   Încrederea românilor în Biserică a rămas constantă”, a concluzionat teologul.  ”Românii au un nivel foarte ridicat de religiozitate, iar acest lucru a rămas constant. Modul în care se exprimă opinia faţă de instituţia Bisericii depinde de evenimentele sociale care au loc”, a explicat Daniel David, psiholog.

Nivel de religiozitate foarte crescut

Cercetătorul Daniel David, autorul studiului „Psihologia poporului român”, precizează: „ românii au un nivel foarte ridicat de religiozitate, iar acest lucru a rămas constant. Modul în care se exprimă opinia faţă de Biserică depinde de evenimentele sociale care au loc. Cu alte cuvinte, un eveniment care pune Biserica în lumină proastă modifică doar opinia oamenilor faţă de instituţie, nu şi substratul psihologic care este legat de religiozitate”.   Un studiu al institutului de sondare „World Values Survey” (2010‑2014), se arată că românii au unul dintre cele mai mari niveluri de religiozitate (81,4%) dintre cele zece ţările analizate (Polonia – 86%, Turcia – 83% sunt singurele ţări care au un nivel de religiozitate mai mare, însă SUA, China, Germania, Japonia, Rusia, Spania şi Ucraina au un nivel mai scăzut de religiozitate).   Psihologul a mai remarcat şi că, în perioada amintită, nivelul a încredere a avut şi perioade de creştere. „La români, religia şi instituţia Bisericii sunt două lucruri diferite. În condiţiile în care tradiţia bisericii face parte din dogmă, cele două elemente nu ar trebui să fie văzute atât de diferit. Ar merita să se facă un sondaj în care românul să răspundă: «Cât de religios este?», «Cât de multă încredere are în Biserică?», «De ce există această diferenţă?». Cred că toţi am avea de învăţat din asta. Biserica ar înţelege ce mesaj trebuie să transmită”, a concluzionat David.  

Detaşarea faţă de valorile bisericeşti

 Toader Nicoară, cadru didactic la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj, specializat pe istoria mentalităţilor, susţine: „În România există un ataşament mare faţă de religie şi de Biserică, în general. Cu toate acestea, există un trend, în ultimii ani, în ceea ce priveşte creşterea importanţei ideilor seculare. Acest curent, însă, nu neagă valorile bisericeşti, ci exprimă, mai degrabă, o mentalitate neutră, o detaşare uşoară de valorile bisericeşti.

Totodată încrederea în preoţi  s-a degradat în ultimii ani din cauza ştirilor în care aceştia apăreau în ipostaze nedorite.   Nicoară explică de ce au crescut alte instituţii în sondaje, precum Armata sau DNA. „Biserica are, totuşi, procente mari de încredere faţă de alte instituţii sociale. Armata are un nivel crescut de încredere, întrucât asigură un sentiment de securitate, de care avem nevoie acum, aflându-ne într-o zonă complicată din punct de vedere al conflictelor armate. Creşterea încrederii faţă de DNA vine pe fondul nevoii de justiţie care apare tot mai accentuat. Oamenii sunt conştienţi de corupţia din ţară, iar instituţiile ca DNA vin să asigure această nevoie de justiţie”, a explicat istoricul. ”Este un cumul de factori care a făcut ca BOR să fie percepută ca o afacere, cea mai mare din România, şi nu ca o instituţie cu misiunea specifică.

Pentru români, BOR este a doua instituţie care bate la uşă, după Fisc, pentru  lua bani!

Politologul Sorin Bocancea, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, a identificat cinci motive care, în opinia sa, ar fi determinat scăderea încrederii în Biserică. Primul motiv ar fi cel „natural”, reprezentat de faptul că noua generaţie este mai puţin ataşată de această instituţie.   Eforturile „uriaşe” ale BOR de a strânge bani de „peste tot” pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului a creat o reacţie adversă într-o societate săracă, la fel cum opulenţa afişată de ierarhii BOR, dar şi de mulţi preoţi au contribuit şi ele la ştirbirea încrederii.

Politologul ieşean a mai enumerat sustragerea BOR de la aplicarea legii deconspirării colaboratorilor cu Securitatea, precum şi faptul că BOR nu plăteşte taxe fiscale pentru veniturile sale: „Acest cumul de factori a făcut ca BOR să fie percepută ca o afacere, cea mai mare din România, şi nu ca o instituţie cu misiunea specifică. Pentru români, BOR apare ca a doua instituţie care le bate la uşă, după Fisc, pentru le lua bani”. (Ionuţ Benea)  

Cum a evoluat încrederea românilor în Biserică  din 1990 şi până azi

  În primii ani de după Revoluţie, încrederea românilor în Biserică se situa sub 80%, prag care a fost depăşit abia din 1994. Cel mai mare nivel de încredere s-a înregistrat în 2003 – circa 90%.     

Din martie 2013, s-a observat o scădere aproape constantă a încrederii românilor în Biserică, ajungându-se, în septembrie 2015, la minumul 61,2%! Aceste evoluţii au depins de diferitele ştiri apărute în spaţiul public având ca subiect Biserica şi preoţii.   Conform Companiei de Cercetare Sociologica şi Branding (CCSB), din 2009 şi până în 2013, procentul românilor care au multă şi destul de multă încredere în Biserică a scăzut de la 84% la 66%!  Sondajul din decembrie 2010 a fost primul din această perioadă în care procentul a scăzut sub 80%, iar în decembrie 2013 s-a coborât sub pragul de 70%!

Cum stau lucrurile la Giurgiu

La Giurgiu , după cum se observă cetățenii sunt atrași spre Biserică doar de sărbători și foarte puțini în restul timpului. Comentariile de pe rețelele de socializare precum și tot mai desele solicitări ale Episcopiei Giurgiu, de ajutoare financiare, pe fondul prețurilor exagerate ale preoților din județ în ceea ce privește slujbele cu diferite ocazii, demonstreazză că și în zona noastră credibilitatea reprezentanților Bisericii nu și a Instituției în sine, se află în cădere liberă…Așa cum am observat în ultimul timp atât în Consiliul local Giurgiu cât și în Consiliul județean, punctele de pe ordinea de zi vizând ajutoarele financiare oferite bisericilor generează cele mai aprinse discuții, adevărate scandaluri și controverse între consilieri, de fiecare dată aceștia motivând faptul că preoții sunt tot mai puțin implicați în problemele sociale  și greutățile zilnice  ale comunității pe care fiecare o slujește. Iată cel mail impede exemplu pentru care încrederea oamenilor în reprezentanții Bisericii și odată cu aceștia în instituție scade de la o zi la alta…

(Redacția)      

1 COMENTARIU

  1. Consider că unul din numeroasele motive pentru care cetățenii nu mai au încredere în Biserică este datorat slabei pregătiri teologice a preoților,precum și moralității acestora refectată în comportament care este departe de a se constitui într-un model de viață creștină.
    Atâta timp cât ei au făcut aceste studii de mântuială doar să aibă un loc de muncă care să le asigure constat doar partea materială,iar selecția nu este supusă unui proces concurențial,riguros vom avea numai asemenea personalități îmbrăcate în straie preoțești.
    Sunt și exemple de preoți demne de urmat moral puse în evidență prin convingerile religioase ale acestora,dar și prin înclinațiile afective primite de la Dumnezeu,dar din păcate într-un număr foarte redus.
    Aceștia ar trebui încurajați și sprijiniți pentru alegerea unui asemenea rol important,acela de preot,reprezentantul lui Dumnezeu înaintea comunității cât și reprezentantul acesteia înaintea lui Dumnezeu.
    „Celor care au dobândit vrednicia (demnitatea) preoțească, rânduielile canonice le sunt mărturii și îndreptări, pe care primindu-le cu bucurie, cântăm împreună cu dumnezeiescul vestitor David, către Domnul Dumnezeu, zicând: Întru calea mărturiilor tale m-am desfătat ca întru toată bogăția (Ps. 118, 14) și Ai poruncit ca mărturiile tale să fie dreptate în veac; înțelepțește-mă și viu voi fi (Ps. 118, 138, 144)…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.