În timpul comunismului, destui ierarhi au acceptat  fel şi fel de compromisuri, uneori mizerabile, pentru a le fi lor călduţ, scunzându-se permanent prin dictonul  “Capul plecat sabia nu-l taie”!? Acest obicei  s-a perpetuat însă şi după trecerea României la democraţie, guvernanţii, reprezentanţii puterii fiind cooptaţi permanent în comisiile şi comitetele acestei instituţii, tăcerea fiindu-le cumpărată cu diferite cruci episcopale şi onoruri bisericeşti. Dar dacă, în timpul dictaturii, astfel de laşităţi îşi puteau găsi justificarea, astăzi ele nu mai pot avea niciuna. Cârdăşia  unor înalţi prelaţi din Biserica Ortodoxă Română cu puterea lumească a fost de nenumărate ori arătată cu degetul de presă după ’90. Din păcate, de fiecare dată când cineva a reclamat lipsa de verticalitate a vreunui ierarh, credicioşilor li s-a adus imediat aminte că sunt datori să dea ascultare mai-marilor Bisericii; că trebuie să fie smeriţi. Crede (în noi) şi nu (ne) cerceta! Bunul simţ , teama de Dumnezeu i-a făcut pe aceştia să se supună cu răbdare şi să tacă. Atunci când, în interiorul Bisericii, câte un preot mai curajos  sesizează că “daniile” ce li se pretind, ca şi taxele neimpozitate impuse enoriaşilor sunt copleşitoare, i se aduce discret aminte că locuieşte în casa parohială şi că pierderea titlului de preot paroh va atrage după sine evacuarea. Preotul se gândeşte firesc, mai întâi la familia sa după care se îngroapă în tăcere. Când vreun teolog îşi ia inima în dinţi şi începe să dea interviuri pe la radio şi la televiziune, “în încercarea de a suplini cât de cât, cumplita lipsă de cateheză a ortodoxiei româneşti”, i se aminteşte că nu are voie să răspundă nimănui, nici măcar la telefonul mobil,  şi cu atât mai mult jurnaliştilor, dacă nu are aprobare de la Episcop. Aşa că teologul se hotărăşte la rândul său să tacă. Tac enoriaşii, tac preoţii şi o dată cu ei tace Biserica toată. Acest lucru se întâmplă de mai multă vreme  şi la Giurgiu. După întronizarea PS dr. Ambrozie ca Episcop al Giurgiului, întreaga suflare bisericească subordonată acestuia a intrat într-o nejustificată “silentio stampa”. În rândurile de mai jos vom reda drama  câtorva preoţi, victime a toanelor PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, dramă descrisă de enoriaşii din parohia acestora, îngreţoşaţi de nedreptatea făcută parohilor, tocmai de primul păstor al unei instituţii pe care cu toţii continuăm să o considerăm sacră.

“Cine vrea Capul parohului Bisericii din Crucea de Piatră?”

Cu aproape doi ani în urmă, sub titlul: “Cine vrea capul parohului Bisericii Crucea de Piatră”, publicaţia  “Timpul” scria următoarele: “Preotul Constantin Valeriu slujeşte la Crucea de Piatră de aproape 18 ani! Mai exact din 1992. În aproape 20 de ani s-a reparat casa parohială care era deteriorată în proporţie de 90%,

s-au cumpărat toate obiectele de cult, s-a tras instalaţie electrică,

s-au pus geamuri termopan, s-a repictat interiorul Bisericii, s-au construit sobe de teracotă în casa parohială şi s-au refăcut acoperişul şi burlanele (…) Banii ar fi venit din vânzarea apartamentului părintelui paroh…şi din donaţii ale credincioşilor. Comunitatea locală i-a recunoscut munca şi meritele, conferindu-i diploma de cetăţean de Onoare al localităţii Călugăreni (…) Inclusiv mai marii Episcopiei Giurgiului au avut cuvinte de laudă când, în noiembrie 2007, însuşi Episcopul Ambrozie scria laudativ pe Sfânta Evanghelie: “Astăzi am resfinţit biserica aceasta şi i-am adăugat ca hram sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, iar preotului paroh Constantin Valeriu Laurenţiu i-am conferit distincţia de iconom stavrofos în semn de apreciere pentru frumoasa activitate pastorală.” (* De menţionat că în urma acestui material autorul, un reputat jurnalist, a fost obligat să părăsească redacţia ziarului Timpul) La numai trei ani după acest “laudatio” al Epicopului nostru, în mod surprinzător părintele Valeriu primeşte o adresă din partea Secretariatului Episcopiei Giurgiului prin care PS Ambrozie emitea decizia nr. 853 prin care urma ca în locul bisericii din Crucea de Piatră să fie “reactivat Schitul Crucea de Piatră” cu Hramul sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, pretextându-se faptul că prin anul 1775 această biserică ar fi funcţionat ca “schit-chinovie de maici”. Cu atât mai ciudat este faptul că în anul 2003 Arhiepiscopia Bucureştilor- sectorul Patrimoniu (!!), înainta Protoieriei Giurgiu o adresă în care menţiona: “Vă facem cunoscut că în şedinţa de lucru din 10 iunie 2003, Comisia de Pictură Bisericească a hotărât, iar PFP Patriarh Teoctist a aprobat devizul-ofertă privind lucrările de conservare şi restaurare a picturii murale interioare şi exterioare de la Biserica cu hramul “Sf, Prooroc Ilie Tesviteanul”, din parohia Crucea de Piatră, pe seama pictorului Oana Nicolae…” Să fi fost Comisia Arhiepiscopiei, secţia de Patrimoniu, atât de ignorantă încât să nu-şi fi dat seama de vârsta Bisericii din comuna Călugăreni? Certificatul nr.3053/12.03.1943, ce poartă pe ea atât ştampila Arhiepiscopiei Bucureştiului- Sfânta Mitropolie a Ungro-Vlahiei cât şi semnătura Patriarhului de la acea vreme atestă că Biserica fusese “ridicată de dl. Ilie Stoian din Bucureşti şi înzestrată cu 4,25 de pogoane de pământ arabil…” în acel an de graţie, 1943, aşa cum stă scris şi pe placa de deasupra intrării în Biserica din Crucea de Piatră. Disperat că şi-ar putea vedea familia în stradă, decizia Episcopiei impunând evacuarea casei parohiale şi predarea bunurilor mobile şi imobile, părintele Valeriu are totuşi o revelaţie. Primăria Călugăreni face lumină în acest caz dând un răspuns concis: “ …în evidenţele instituţiei noastre nu avem date care să ateste faptul că pe raza satului Crucea de Piatră, comuna Călugăreni, judeţul Giurgiu a existat vreun schit sau mănăstire călugărească.” De unde provin atunci datele invocate de Episcopia Giurgiului? De menţionat şi modul ordinar în care secretariatul Episcopiei a redactat somaţia de evacuare (nr.836/25.06.2010), somaţie în care preotului Valeriu i se reproşează voalat o problemă de familie cu care şi alţi preoţi din Episcopia Giurgiului s-au confruntat: divorţul. Cităm: “Având în vedere situaţia canonică în care vă aflaţi, ca urmare a divorţului şi recăsătoririi (…) şi a obligaţiei de a pune în aplicare hotărârea Sfântului Sinod nr. 1092/2010 privind Statutul preoţilor divorţaţi şi recăsătoriţi şi adoptarea unor măsuri cu caracter unitar şi obligatoriu în eparhiile Patriarhiei Române, în şedinţa din” bla-bla-bla . “Drept urmare aveţi îndatorirea ca până la data de 9 iulie 2010 să predaţi Registrul de Inventar al tuturor bunurilor mobile şi imobile ale parohiei către conducerea schitului (?), în cadrul căruia veţi funcţiona ca preot slujitor, fără a avea drept de decizie în problemele administrative-gospodăreşti, putând însă, să ajutaţi la buna desfăşurare a acestora, dar numai la solicitarea egumenei, faţă de care trebuie să arătaţi o bună colaborare. Totodată până la aceeaşi dată aveţi obligaţia să eliberaţi casa parohială unde va funcţiona  stăreţia şi cancelaria mănăstirească.” Cum te-ai simţi dumneata, cititorule, dacă mâine, cineva, tam-nisam te-ar soma să-ţi cedezi casa,  în care urmează să faci menajul noilor proprietari, spălând veceul fără a crâcni vreodată, doar pentru faptul că unuia i s-a năzărit că pe locul casei tale, cândva, tasu-mare şi-ar fi avut buda?! Cam aşa s-a simţit probabil şi părintele Valeriu. Întorcându-ne puţin la conţinutul somaţiei ne repugnă  ticăloşenia apropos-ului cu starea civilă a preotului Valeriu: divorţat, de parcă el ar fi fost primul şi ultimul din grădina Episcopiei Giurgiului. Nemaipunând la socoteală că această vină s-a întâmplat cu vreo 16 ani în urmă! Păi hai să vă dăm noi o listă completă cu preoţii divorţaţi de care nu suflaţi o vorbuliţă, Prea Sfinţia Voastră, Părinte Ambrozie. (* Nu înţelegem de ce un episcop trebuie să fie musai “Prea Sfinţit “ un titlu care aparent anulează starea de canonizare a adevăraţilor sfinţi. În acest context lingvistic ne-am putea aştepta ca Bisericile să fi zugrăvite cu ierarhi în viaţă.)

Iată o parte dintre preoţii cu o situaţie cel puţin la fel de “delicată” ca cea a părintelui Valeriu: preotul Farmazon de la Parohia Clejani; preotul Ulescu- parohia Budeni; preotul Dincă Mihai- Parohia Singureni; preotul Nicolae Bogdan- Parohia Putineiu de coada căruia mai atârnă o tinichea de care nimeni nu vorbeşte; preotul Nicolae Mihai- parohia Bila; preotul Rotaru- Parohia Trestieni; preotul Spătaru Vali- Parohia Icoana; preotul Păcurariu Ionuţ- Parohia Sf. Gheorghe- Frasin; preotul Chilianu Gabriel- Parohia Chiriacu ş.a.md.

S-ar părea că sunt mai mulţi preoţi divorţaţi decât cei cu o situaţie civilă curată . La toţi aceştia se adaugă preotul Dumitrescu Valeriu – Parohia Hobaia, fratele preotului Dumitrescu Nicolae care ocupă postul de inspector eparhial în Episcopia Giurgiului. Păi frate Nicolae, atunci de ce nu-l arăţi cu degetul şi pe propriul dumitale frate? “Hoţul strigă hoţii!” Dumnezeu e atotputernic însă şi vede, indiferent dacă vă ascundeţi sub sutana preoţească.

În urma tuturor acestor demersuri ale Episcopiei Giurgiului sub directa îndrumare a PS Ambrozie, din decembrie 2010 părintele Constantin Valeriu trăieşte doar din mila enoriaşilor din Crucea de Piatră şi a unui prieten care se îngrijeşte de toate nevoile familiei acestuia. Refuzul său de a mai ridica salariul ce i se cuvenea a venit tot ca urmare a unui şiretlic al Episcopiei care pe statul de plată pe care acesta  trebuia să-l semneze, în dreptul numelui său era trecut “Schitul Crucea de Piatră”. Părintele Valeriu a înţeles însă de la început că prin semnătura sa ar fi consimţit decizia luată de către Episcopie şi o dată cu asta evacuarea sa din casa parohială ar fi fost iminentă. După trei luni de post negru, părintele Valeriu a decis să nu mai primească niciun leu din partea Episcopiei, până ce situaţia nu i se va rezolva. Episcopia a încetat la rândul ei să-i mai dea părintelui paroh al bisericii din Crucea de Piatră vreun ban, interzicându-i totodată să mai ţină slujbe, fiind trimis spre caterisire (interzicerea dreptului de a mai sluji vreodată), în faţa Comisiei de Disciplină a aceleiaşi Episcopii a Giurgiului, sperând probabil că, înglodat în datorii, înfometat, mustrat de băieţelul ce abia a împlinit 13 ani  şi părăsit de cele 80 de familii cât numără Parohia, părintele va ceda într-o zi, oferind şansa PS Ambrozie de a-şi mai împlini o toană. Sătenii din partea locului au făcut – aşa cum ne declarau – mai multe memorii către Patriarhia Română, dar nimeni nu a primit deocamdată vreun răspuns, fapt ce ne face să ne ducem cu gândul la sintagma cu “corb la corb nu-şi scoate ochii”. Ce l-a determinat pe Întâistătătorul Episcopiei Giurgiului să purceadă la o astfel de cabală? Unii spun că preotul Valeriu ar fi refuzat să cotizeze cât i s-a cerut . Alţii spun că au aflat că Prea moralul Ambrozie şi-ar dori ca schitul din Crucea de Piatră, cu heleşteu în curte şi o grădină mirifică, să devină un loc de odihnă şi relaxare pentru înaltele feţe bisericeşti din Bucureşti, la întâlnirile de taină ale Episcopului, satul Crucea de Piatră fiind cu mult mai aproape de Capitală decât Giurgiu. Cu siguranţă sunt simple speculaţii ce vor trebui probate de cei ce le susţin.

Ne oprim deocamdată aici, dar nu înainte de a vă anunţa ce veţi citi săptămâna viitoare:

Care este miza caterisirii preotului Valeriu de către PS Ambrozie

Cum l-a îngropat Episcopul Giurgiului pe părintele Bălescu în sfântul altar al noii Biserici, ridicată alături de Casa Episcopală

Ce cred enoriaşii despre “sfânta” prietenie a PS Episcop pentru preotul Teodor

Cum au fost numiţi preoţi fără studii în funcţii importante

De ce toate lucrările bisericilor din judeţ au fost încuviinţate aceleaşi firme

Florian TINCU

9 COMENTARII

  1. Este clar că autorul articolului este maliţios în ceea ce priveşte persoana Preasfinţitului Părinte Ambrozie. Aş dori să îi spun autorului acestei mizerii că habar nu are cine este Episcopul şi Omul Ambrozie. Iar dacă nu cunosti o persoană cum poţi să dejectezi asemenea mizerii despre aceasta? Nu ai pic de credinţă şi de ruşine domnule ,,ziarist,,.Eşti unul din inocenţii acestei satane, un impostor care a reuşit să înşele pe cei ce se află în căutare de senzaţional.Te afli într-o mare amăgire! Dumnezeu să îţi ajute

  2. Bravo! Aveti dreptate, ce se intimpla este strigator la cer. PS Ambrozie adinceste diferenta dintre religie si biserica, facindu-le pe amindoua de rusine. Nu e normal sa ceara dijma preotilor, cu acoperirea ca banii se duc la Sfinta Catedrala, ca si cum el ar fi NASUL! Cu asta se ocupa biserica? ..

  3. De ce in primul rind in asa ,,chichineata” de judet avem nevoie de prea Sfinti.La casuta episcopului care tocmai a fost pe vremuri printre cele mai sau cea mai opulenta casa a unui vames (Marius Ungureanu),se afla pisciona,care ma ointreb la ce-i foloseste,a facut in tot judectul numai ,,SCHITULETE”,la Slobozia,in Giurgiu de asemenea a transformat Biserica in schituri,TAXELE DE IUNMORMINTARE SUNT COLOSALE ,le pune preotilor si acestiala rindullor pielea in bat familiilor se asa indurerate.

    DE ce nu vorbeste Episcopul de taxa de inmormintare care este 300de lei,350 lei cu chitanta de la preot ..

    Ce fae cu atatia bani,de ce jupoaie familiile acestea ,ca pentru biserica donatii,pentrubiserica cotizatii dar:NU AM AUZIT NICIODATA CA EPISCOPIA GIURGIULUI SA AJUTE VREUN COPIL AFLAT LA NEVOIE,SA AJUTE DIN ACESTI BANI UN COPIL SA PLECE LA TRATAMENT,SA FACA UN CAMIN DE COPII SAU DE BATRINI.nU ASA SPUNE BIBLIa ? sa ne ajutam semenii aflatila nevoie?

    de ce-l mazileste pe acest preot cand multi altiisunt mai ce vEca el,si sa nu uitam CAZUL SITUATIA SI DOMNULUI CARAMIZARU! CARE DETINE DITAMAI LOCUL LA O BISERICUTA DIN CENTRUL CAPITALEI(FINUL LUI DOLANESCU)

    Indeamna credinciosi sa traiasca UMIL dupa invatatura crestina DAR EL CUM TRAIESTE IN ASEMENEALUX? EWL ARE VOIE?Ce le trebuie asaceva? ASpartamebnte de lux ,masini pompoase, maici sa faca curatenie? Unde se mai exista asa ceva decat in TARA asta a noastra/

    Dar va fi precum in premonitia preotului ARSENIE BOca care a sups ca vor aparea biserici dar vor fi seci de credinta ca nucile goale.

    ,,SFINTIi” PREOTI de la Episcopie,patriathie sa vada gunoaiele lor din proprii ochi si apoi pe-ai altora. Iar o chestie nelalocul ei ,pentru a fi preot trebuie sa fie musai castorit,ATUNCI cum acesti calugarasi sintesc Biserci ,si te obliga sa-i saruti palmele mizere si lapropriu si la figuraT?

    Domul Ambrozie vorbeste ?De unde pina unde a avut banuti sa construiasca atatea biserici? A pus stapinire pe TEATRUL DE VARA DIN GIUrgiu,pe teren linga casa sa,pe fosta unitate militaa din Slobozia,pe Biserica SF Nicolae din Giurgiu,pe nu stiu mai care Biserici din tot judectulsa le faca schturi. Ce nu ne putem rugga in CASA DOmnului daca nu are calugarasisau maicutE? Ce inseamna prostia asta?

    Cred ca deja PARLAMENTUL ROMANIEI TREBUIE SA INTERVINA cU O lEGE UGENT!

    Nu TREBUIE sa AIBA nici o lege proprie ca uite ce fac! El isi face de cap si altul trebuie sa-llase sa moara.Miine ,poimiine vineb si iti ia casa ca acolo nu stiu ce schit a fost in EPOCA DE PIATRA ?

  4. Buna dimineata,
    Ii multumesc acestui ziarist pentru acest articol relateaza adevarurl. Sunt o enoriasa care mergeam la acea bisrica cu darg cantam la cor si va spun ca asa preot bun si cu spirit civic care facea tot posibilul sa ajute oameni cu probleme , copii bolnavi de sida de la Singureni , batrani anevoiosi s.a.s.m.d .As dori si eu sa stiu cat mai are de gand Episcopia Giurgiului sa mai tina aceasta problema grava chiar nu le ajunge cate vorbe rele de duh si-au luat , cand au de gand sa renunte si sa deschida biserica vin sfintele sarbatori de Craciun iar nu o sa avem unde sa ne rugam cu drag si sa fim fericiti . Sper ca parintele Valeriu sa fie sanatos si sa nu isi piarda speranta ca pana la urma se va face dreptate si totul va intra in normal . Multa sanatate si de iubire sa aveti parte parinte . Cu drag Teo si Alexandra . Ps de la fratele meu mesaj pentru parintele Valeriu Constantin Laurentiu ,, Doamne ,Doamne te iubesc si imi este dor de tine te pup ” Alex .

  5. Buna seara,
    Am citim acest articol si nu-mi vine sa cred ca au trecut 2 ani ! 2 ani de cand parintele nostru drag nu mai poate fi langa noi in biserica si nu mai poate tine acele slujbe frumoase care te patrundeau pana in adancul sufletului…
    De cele mai multe ori, ne este greu sa acceptam ca putem fi ajutati neconditionat. Parintele Valeriu a ajutat pe multi dintre noi neconditionat. Ajutor neconditionat! Dar asa este omul : sentimentele de ura, de invidie, de dusmanie, nu si le pot stapanii sau mai corect spus nu renunta la ele, preferand sa JUDECE SAU SA PONEGREASCA, decat sa multumesca celui care i-a intins o mana. O mana ,care i-a scos pe oricare dintre noi din necazuri si dureri. si cum..? printr-o rugaciune! O RUGACIUNE CU MULT SUFLET SI SPUSA DIN SUFLET CU DORINTA DE AJUTA PE FIECARE DINTRE NOI CARE L-A CUNOSCUT SI I-A CERUT AJUTORUL!
    Parinte, va dorim multe multa sanatate, sa fiti tare, sa aveti rabdare, pentru ca toate acestea au fost scrise si lasate de parintele Arsenie Boca : ” Vor veni vremuri cand in ortodoxie va incepe prigoana”.
    Noi va iubim mult si stim ca si bunul Dumnezeu si Maicuta Domnului va iubeste , iar toate acestea sunt incecari….
    Noi nu ne pierdem nadejdea! Ne vom intalni cat de curand…
    Mihaela si Lidia

  6. Astept cu nerabdare sa merg la slujbele parintelui din nou,ma rog ca aceste sarbatori de Paste sa il aduca pe parinte din nou in biserica si noi sa ii fim alaturi,ii transmit prin intermediul acestui mesaj ca nu l-am uitat si ca ne rugam ca binele sa invinga si aceasta nedreptate sa ia sfarsit.Mereu alaturi de dumneavoastra vom fi noi,Elena si Valentin.

  7. Te-as intreba domnule ziarist,cu cat te plateste stimabilul preot Constantin Valeriu,ca sa scrii atatea lucruri despre el?Da-mi voie sa iti spun,ca nu il cunosti,nu stii ce vb!Este un om de nimic….si daca se va intoarce in biserica,Dumnezeu tot il va pedepsi candva!Nu-mi vine sa cred cat poate sa induca oamenii in eroare….cum pot atatia oameni sa creada in el….EU SUNT COPILUL PE CARE L-A ABANDONAT!!!!!!!!Sa-mi spuneti cati dintre voi ati face asta,sau ati facut asa ceva???El a putut,a avut taria sa ma abandoneze,sa nu-i pese daca am ce manca,sa nu-mi dea o amarata de pensie alimentara….daca am posibilitatea sa merg la sc,daca am unde dormi….si-a vazut de viata,linistit,s-a casatorit,s-a recasatorit,a facut un copil(macar de el sa aiba grija)….ma mir cum de nu s-a daramat biserica in care a slujit atatia ani ,pe el….numai la cate lacrimi am varsat eu,pt ca nu l-am avut langa mine….!!!Dar Dumnezeu are grija de noi toti,DOMNULE VALERIU!

  8. oameni buni, acest „preot” Valeriu e un preot VRAJITOR! pe buna dreptate a fost cateherisit de episcop! am ramas socata sa cunosc un preot care fumeaza tigara de la tigara,citeste Libertatea si Click,e divortat si recasatorit cu o femeie extrem de vulgara iar actualul lui copil arata ca ultimul manelist si de cand a fost raspopit traieste pe spinarea credinciosilor naivi care vin in ascuns sa le ghiceasca/ sa le prezica viitorul. stati departe!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here