caricatura-20161020134742Lumea civilizată tratează presa, inclusiv cea scrisă, cu tot respectul cuvenit unui adevărat ,,câine de pază” al democrației. Iar pentru asta, guvernanții susțin ziarele cu bani de la buget, acordați după niște criterii foarte clare. Dar asta nu se întâmplă și în România, unde toate partidele, indiferent de culoarea lor politică, tratează presa ca pe un dușman care trebuie pus cu botul pe labe și adus în sapă de lemn.

Nu este un secret pentru nimeni că, de ani buni, presa scrisă din țara noastră trece printr-o perioadă deosebit de dificilă, un veritabil colaps economic provocat de scăderea tirajelor, a lipsei contractelor de publicitate și a intrării în insolvență a majorității editurilor. Astfel se face că, la rândul ei, și distribuția de presă scrisă din România este în pragul falimentului: în ultimii 4-5 ani, majoritatea firmelor de difuzare înregistrează mari pierderi. Acesta este și motivul pentru care Patronatul Difuzorilor de Presă a înaintat Guvernului României un memoriu, adresat personal Prim-ministrului Dacian Cioloș, prin intermediul căruia solicită adoptarea unui program guvernamental de subvenționare, al cărui scop este susținerea atât a presei scrise, cât și a firmelor specializate în difuzarea presei din România.

Soarta presei scrise depinde de producătorii de țigări

Situația dificilă prin care trace presa scrisă și, implicit, firmele care asigură difuzarea a dus la apariția unor situații de-a dreptul bizare: societățile comerciale care au ca obiect de activitate difuzarea presei mai rezistă pe piață doar prin vânzările de țigări și alte produse complementare, derulate prin magazine și chioșcuri stradale. Dar, în ultimii ani, adaosurile comerciale impuse unilateral de cei trei mari furnizori de țigări (British American Tobacco, JTI International Tobacco și Philip Morris) s-au redus considerabil, de la 10-12% la 4-4,5%, și, în mod inexplicabil, scad la fiecare majorare de prețuri. Ca urmare și vânzarea produselor de tutun a început să genereze pierderi. Modul în care acționează marii producători de tutun ajung astfel să încalce spiritul și practicile Legii Concurenței nr. 21/1996, precum și ale legislației europene în materie. Pentru a contracara aceste dificultăți, Patronatul Difuzorilor de Presă solicită, prin intermediul memoriului adresat Premierului, modificarea și completarea prevederilor Legii nr. 227/2015. Codul Fiscal și introducerea unor prevederi specifice. Astfel, în cadrul Capitolului II, Art. 456 – Scutiri: solicită scutirea de impozit/taxă pe clădiri pentru: ,,clădirile cu destinație de sediu administrativ, depozite, dar și magazinele, chioșcurile și tonetele cu suprafața mai mică de 10 mp aparținând rețelelor de difuzare presă. De asemenea, în cadrul aceluiași Capitol, Art.464-Scutiri, se propun următoarele modificări: 1) Nu se datorează impozit/taxă pentru teren pentru: z) terenurile pe care sunt amplasate magazinele, chioșcurile și tonetele cu suprafață mai mică de 10 mp, aparținând Rețelelor de Difuzare Presă. La acestea se mai adaugă și alte solicitări menite să susțină financiar atât presa scrisă, cât și firmele de difuzare.

Legislația europeană

În toată lumea se acceptă ideea că nu există stat democratic fără o presă scrisă liberă, care să nu fie condiționată de nici un fel de restricții economice. În acest context, în țări europene cu o îndelungată tradiție democratică există și o legislație dedicată domeniului, prin care statul este cel care ajută presa căreia îi acordă diverse forme de subvenții.

ITALIA: Subvenționarea se face prin scutiri de taxe de circa 200 milioane de euro, acordate unor publicații de nișă.

SUEDIA: Există un Consiliu Național de Subvenții pentru Presă care se ocupă de acordarea a două tipuri de subvenții: subvenții operaționale și pentru distribuție. Subvențiile operaționale se acordă ziarelor care ocupă locul doi pe piața unde se distribuie și iau forma unor ajutoare financiare care compensează încasările mai reduse din reclame. Totalul acestor subvenții se ridică la 48.500.000 euro, la un TVA de 6%.

AUSTRIA: Încă din anul 2004, a fost adoptată Legea Subvențiilor pentru presă. Autoritatea pentru Comunicații administrează și execută bugetul pe care guvernul îl alocă anual pentru subvenționarea presei. Tot acolo există un proces de selecție a publisherilor care primesc subvenții, iar cererea de finanțare este analizată de Autoritatea pentru Comunicații și se trimite până la data de 31 martie a anului în curs, iar granturile se plătesc în două tranșe, ultima în luna noiembrie. Banii astfel acordați nu sunt deloc puțini: 12.837.999 euro, iar TVA se ridică la 10%.

DANEMARCA: Subvențiile indirecte sunt acordate de stat prin reducerea TVA pentru toate tipurile de publicații printr-un sistem de subvenționare parțială (maximum 60% a costurilor de distribuție prin intermediul poștei, pentru ziarele locale și regionale). Subvențiile se acordă de către FIH, organism specializat în acordarea de granturi pentru IMM-uri și industrie. Mai există și un fond special la care ziarele cu apariții zilnice cotizează anual o sumă proporțională cu tirajul și de unde se pot împrumuta atunci când trec prin perioade de reorganizare a activității sau fac anumite investiții. În Danemarca, toate aceste avantaje financiare se ridică la aproape 193 milioane de euro, la un TVA de 0%.

FINLANDA: Există două categorii de subvenții: prima se bazează pe fonduri venite de la guvern și redistribuite de partidele parlamentare în funcție de propriile necesități, în special pentru susținerea ziarelor proprii. O a doua categorie de fonduri se acordă tuturor ziarelor interesate în dezvoltarea de produse sau servicii media. Subvențiile acordate de statul finlandez se ridică la 18.500.000 de euro, la un TVA zero pentru abonamente și 22% pentru vânzările stradale.

UNGARIA: Subvențiile sunt acordate prin intermediul Fondului Cultural Național și se ridică la aproximativ 70 de milioane euro, la TVA de 5%.

FRANȚA: Subvențiile se alocă atât direct, cât și indirect. Subvențiile directe se acordă prin Fondul de modernizare a cotidianelor și a altor tipuri de presă. Subvențiile indirecte se alocă sub formă de TVA redus, reducerea tarifelor de transport pe calea ferată și reduceri de tarife la distribuția prin poștă. În total, Franța acordă anual subvenții directe de 87.700.000 euro și alți 249.800.000 euro subvenții indirecte.

(Articol apărut în ediţia tipărită a ziarului ”Cotidianul” –  joi, 17 noiembrie 2016 și  oferit cititorilor de Florian Tincu – președinte executiv al ROMEDIA – Patronatul Presei din România)

N.Red.  Jurnal giurgiuvean. Mai mult de atât, atunci când publicațiile încheie vreun contract de prestări servicii cu vreo instituție a statului, redând în materialele publicate  informații de interes general, concomitent apar o serie de materiale denigratoare la adresa acestora,  aprținând unor anonimi, pe site-uri fantomă , care  insinuează de fiecare dată că  aceste materiale ar fi  plătite din bani publici, pentru a transforma presa liberă în una  obedientă grupurilor de interese, politicului, încercându-se astfel  compromiterea  noțiunii de  presă/ mass media  puse în slujba cetățeanului.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here