DSCF5199Carmen Alexandra Turcu s-a născut în Zodia Fecioarei, pe 30 august 1985, în  municipiul Giurgiu.  Aici a urmat şi cursurile Şcolii generale nr. 4, ”Mihai Eminescu”, pe care le-a absolvit cu brio în 2004! După absolvirea Colegiului Naţional ”Ion Maiorescu”, Carmen Alexandra  Turcu şi-a continuat pregătirea profesională, absolvind pe rând mai multe cursuri de perfecţionare  printre care şi Universitatea ”Spiru Haret”  (Facultatea de marketing şi afaceri economice).

”Tot timpul vieţii am fost o perfecţionistă. Am studiat continuu şi astfel am reuşit ca în anul 2010 să termin şi Facultatea de marketing şi afaceri economice internaţionale – Bucureşti, obţinând licenţa de economist. Pentru a-mi continua pregătirea profesională am urmat şi un curs de masterand în domeniul ingineriei calităţii, din cadrul Facultăţii I.M.S.T. Bucureşti, facultate care funcţionează în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, la  specialitatea inginer catalitalog – un nou cod de specializare  profesională. Ulterior am urmat şi alte cursuri de specializare în domeniul contabilităţii primare, al resurselor umane şi al auditului intern. Încă din copilărie am avut înclinaţii tehnice. Mi-am dorit la vremea aceea, ca orice fată  ca atunci când voi creşte mare, să lucrez ca secretară. Îmi intrase chestia asta în cap. Credeam că o femeie într-o astfel de funcţie trebuie să le ştie pe toate. Asta şi pentru că îmi plăceau enorm de mult ştiinţele geografice, româna şi limbile străine, mai ales engleza şi franceza.

Ce nu te omoară, te întăreşte!

Carmen Alexandra Turcu continuă să ne surprindă cu sinceritatea şi modestia sa, cam  rar întâlnită astăzi. Mi-a plăcut întotdeauna să repet dictonul: ”Ce nu te omoară – te întăreşte!”, care mi s-a părut că demontată cuvânt cu cuvânt, ascunde o adevărată filosofie de viaţă. Evident că,  în funcţie de cerinţele vieţii, am recurs şi la conţinutul altor devize, precum cea care spune: ”Ţin foarte mult la viitor – lucru pe care îl percep ca pe un loc în care îmi place să-mi petrec tot restul vieţii!”. Conform acestor principii dar şi a altora, aşa cum vă mărturiseam, am urmărit, încet-încet să învăţ cât mai mult, din ceea ce viaţa mi-a oferit. Sunt deschisă la orice lucru nou şi convinsă de faptul că ”Orice şut în fund este un pas înainte!”, mai ales atunci când este vorba de carieră. Iată de ce  am căutat să mă perfecţionez continuu, atât din punct de vedere profesional cât şi uman. Am căutat să învăţ orice lucru mi-a fost de folos, făcând eforturi uriaşe în acest sens. Sunt o fire deschisă la lucruri noi şi asta mă ajută foarte mult…probabil că cei care mă cunosc pot confirma asta.

Prima trântă cu viaţa…!

Primul contact cu muncă, ne mai spunea Carmen Alexandra Turcu, l-am avut la aproximativ douăzeci de ani, când m-am  angajat prima dată în producţie. Se întâmpla acest lucru la S.C. CARGILL CEREALE Giurgiu S.A. unde m-am angajat la serviciul de contabilitate, în postul de  casieră. Aici am lucrat  până în primăvara anului  2006 când m-am transferat ca operator facturare  la CGG Giurgiu, pentru ca  din iulie 2007 să mă  mut în interes de  serviciu cum se spunea pe atunci, la SHIPYARD ATG Giurgiu în funcţia de secretară. Iată că reuşeam să-mi ating astfel un vis al copilăriei mele. Eram fericită şi doream să arăt cât mai repede ce ştiu să fac. Se pare că munca mea a fost apreciată şi din 2012 am fost transferată în actuala funcţie, aceea de Şef Serviciu în managementul calităţii. Reuşisem să mă realizez din punct de vedere profesional, este cred dorinţa intimă specifică  fiecărui om normal, care îşi propune să realizeze ceva special. Din păcate, la acest capitol ne confruntăm şi cu cârcotaşi care cred mai degrabă în principiul ”În viaţă lucrurile se întâmplă cu un rost, şi numai atunci când trebuie!” Vedeţi, mă pricep la sintagme şi cred că aş putea chiar  să mă definesc folosindu-le, una câte una… Pentru mine totuşi cea mai mare satisfacţie pe plan profesional rămâne  momentul când am fost promovată în funcţie. De fel sunt o fire autodidactă, şi consider că tot ce am învăţat până acum se datorează doar eforturilor proprii. Fiecare om îşi propune să  realizeze ceva special,  iar acest lucru pentru mine este definitoriu  şi se numeşte progresul în carieră. Din păcate unii tineri de astăzi sunt obligaţi să aştepte mult şi bine până când se împlinesc din punct de vedere profesional! Este vorba şi de şansă…Conform unui alt  principiu demonstrat, în care este implicată  soarta:  ”În viaţă lucrurile se întâmplă cu un rost şi doar atunci când trebuie!” Aşa ajungem la concluzia că trebuie să depui un efort uriaş pentru a te bucura de satisfacţii pe măsură. Cred că aţi înţeles că pentru mine, cea mai mare satisfacţie din plan profesional a constituit-o clipa când mi s-a schimbat funcţia, lucru care m-a transformat complet… Sunt în plus şi o fire foarte curioasă, o caracteristică a zodiei din care fac parte, şi din acest punct de vedere atunci când văd pe cineva care face ceva anume, din curiozitate maximă mă implic şi eu. Deşi , fiind dominată de curiozitate,  aparent mă repet, consider că sunt o fire aparte din toate punctele de vedere…M-aţi lăsat să vorbesc despre mine şi în acest caz nu este loc pentru  modestie.  E clar!,  curiozitatea mă stăpâneşte …devin automat sclava întrebărilor care mă frământă, a dilemelor existenţiale. Şi tot curiozitatea  mă îndeamnă totodată  să mă implic activ în proiectele de care mă las provocată, proiecte care presupun derularea unor activităţi diverse,  ce poate mai târziu îmi vor fi şi  mie de folos … sau cine ştie…! Sunt o fire activă, şi manifest spirit de colegialitate, recunoscând că  ador munca în echipă.

Răscolind în Lada cu… amintiri

Înainte de a ne despărţi de ea, am rugat-o pe interlocutoarea noastră din această săptămână să scoată câte cave din ungherele alea intime ale amintirilor sale şi să ne vorbească despre emoţiile pe care le-a trăit  la prima sa participare la o lansare la apă a unei nave construită de navaliştii de la SHIPYARD ATG Giurgiu.

”La prima lansare la apă a unui vapor construit  aici, în Şantierul naval am avut o stare foarte ciudată pe care nu o pot descrie în doar câteva cuvinte. Practic emoţiile m-au copleşit…! M-am bucurat enorm, alături de ceilalţi colegi ai mei, constructori adevăraţi. Mă simţeam  de parcă eu aş fi construit nava şi nu meseriaşii şantierului. Am ştiut că acela era momentul de victorie al acestor oameni ce construiesc aceste motoare uriaşe în stare să dea piept cu mările, şi furtunile lumii acesteia. În bucata aia de metal era concentrat tot efortul depus de aceşti bărbaţi puternici şi pricepuţi. Efortul lor prindea atunci viaţă, se materializa într-o navă care plutea pe apă fără nicio temere… Şi iată că mă simţeam la rândul meu, pentru prima dată în viaţă, mândră de faptul că am contribuit şi eu cu un dram de efort fizic şi intelectual la construcţia acelei nave. Aşa cum eram mândră de oamenii aceia, ca de propria mea familie.  Colectivul acela de salariaţi din SHIPYARD ATG. Ulterior am învăţat să mă bucur şi eu  cu aceeaşi simplitate, monumentală, pe care am citit-o pe faţa lor,  de fiecare dată când o navă era lansată la apă. Am învăţat din experienţa colegilor mei, lucruri pe care nu le ştiusem până atunci. Îmi amintesc când am luat primul salariu la SHIPYARD ATG Giurgiu… Am avut o satisfacţie imensă întrucât erau primii bani,  munciţi de mine. În altă ordine de idei pot spune că la SHIPYARD ATG Giurgiu toată conducerea, de la patron, mă refer la  domnul Apostol Teodor Gheorghe, şi până la colegii de birou, toată  conducerea executivă este formată din oameni excepţionali, din toate punctele de vedere. Toţi sunt oameni cu mare experienţă de viaţă, profesională, dar sunt  şi oameni de la care poţi afla multe poveşti de viaţă, colegi minunaţi de la care ai  ce învăţa. Din acest punct de vedere sunt mândră de faptul că lucrez întru-un asemenea colectiv. În concluzie pot spune că sunt o tânără animată de dorinţa succesului, iar din acest motiv i-aş sfătui pe tinerii giurgiuveni să vină şi să se angajeze la SHIPYARD ATG, De ce? Simplu, pentru că aici vor găsi un domeniu de activitate interesant şi variat,  meserii foarte căutate pe piaţa muncii din România şi nu numai, deşi constat de la o zi la alta, că tinerii nu prea sunt interesaţi de muncă. Când afirm acest lucru mă bazez şi pe constatarea unor aspecte reieşite din studierea unor CV-uri depuse la noi, la SHIPYARD ATG Giurgiu, la compartimentul de care răspund. Tinerii giurgiuveni sunt interesaţi, după părerea mea, doar de nivelul retribuţiei şi nicidecum de calificarea într-o profesie ce le-ar asigura viitorul, ca să nu mai spun că n-au habar ce este aceea  calitatea şi cantitatea muncii prestate! Ei vor doar bani mulţi şi dacă s-ar putea, să fie  obţinuţi fără prea mare efort!

Heliade CĂLIN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here