Una din temele abordate de preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, Dumitru Beianu, în cea mai recentă conferinţă de presă a vizat bugetul rectificativ, despre care acesta spune că aduce judeţul Giurgiu într-o situaţie fără precedent în perioada post-decembristă: “Este pentru prima dată când la rectificativ ni se taie din fonduri, în loc ca acestea să fie suplimentate… Speram ca, după reducerile de personal din administraţie şi după micşorarea salariilor, banii astfel economisiţi să rămână la dispoziţia noastră, mai ales că acum sarcinile ce revin Consiliului Judeţean sunt cu mult mai mari, însă, din păcate, nu s-a întâmplat aşa… Acum, Consiliul Judeţean pierde 25% din sumele de echilibrare, adică ni se iau 24 de miliarde de lei vechi şi, mai grav, pierde încă 6,4 miliarde de lei (vechi) de la capitolul Drumuri, capitol la care, oricum, eram deficitari. Revenind la sumele din echilibare, aş putea spune, fără teama de a greşi, că această reducere ne aruncă într-o situaţie imposibilă în ceea ce priveşte funcţionarea spitalelor după preluare, dar şi în ceea ce priveşte asigurarea încălzirii oraşului la iarnă. Dat fiind faptul că această reducere drastică va afecta şi toate consiliile locale, inclusiv cel al municipiului Giurgiu, este clar că Primăria Giurgiu va avea mari probleme în a susţine funcţionarea CET-ului. Practic, suntem într-o situaţie fără ieşire: prin procesul de descentralizare, Guvernul a aruncat răspunderea spitalelor în ograda autorităţilor locale, dar, pe de altă parte, ne-a tăiat fondurile…”


“Spitalele au fost preluate cu bună-credinţă…”

“Referitor la acest subiect, al spitalelor, am fost acuzaţi că

le-am fi preluat doar pentru a schimba directorii… nu este adevărat! Noi am preluat aceste spitale cu bună-credinţă, pentru bunul mers al judeţului şi pentru o viaţă mai uşoară a giurgiuvenilor, nu ca să schimbăm directorii; de altfel, după cum se ştie, un singur director a fost schimbat, acolo unde a fost absolut necesar. Şi, tot la acest capitol, aş vrea să fac un apel la raţiune din partea instituţiilor de control, pentru că nu ne va fi deloc uşor să aducem aceste spitale la condiţii cât de cât apropiate de cele normale… Acum, după tragedia de la Giuleşti, toate instituţiile de control tratează cu maximă exigenţă multe probleme trecute cu vederea ani la rândul şi vor ca toate aceste probleme să fie rezolvate rapid, ori asta nu se poate… Ca să vă dau un singur exemplu, la Spitalul Izvoru trebuie să existe o staţie de epurare… Dar aceasta trebuia să existe demult, iar o astfel de investiţie nu se poate face bătând din palme, pentru că, totuşi, este vorba despre câteva miliarde de lei… Aceeaşi problemă o avem şi cu controalele pompierilor, care impun termene mult prea scurte pentru rezolvarea deficienţelor constatate şi, repet, până la urmă, totul se rezumă la bani, bani pe care, din păcate, nu îi avem”, spune Dumitru Beianu. Acesta crede că discuţiile despre atragerea de fonduri europene în domeniul sănătăţii nu sunt altceva decât glume ieftine, pentru că, în actualul mandat, nu s-a reuşit decât depunerea a două proiecte în acest domeniu, ambele fiind în aşteptare. În plus, este imposibilă obţinerea de credite pentru spitale. “Cu toate acestea, lucrăm acum la toate spitalele; vom construi acea staţie de epurare la Izvoru, vom rebilita spălătoria şi blocul sanitar la Vadu Lat şi vom depune documentaţia pentru repararea acoperişului la Spitalul Singureni. Problemele cele mai mari sunt, însă, la Spitalul Judeţean, unde am fost nevoiţi să începem cu lucruri elementare: toaletarea curţii, care colcăie de şerpi şi chiar… iguane! Apoi, trebuie făcute dezinfecţii şi dezinsecţii, dar şi investiţii majore, printre acestea menţionând doar realizarea unei instalaţii pentru obţinerea apei calde cu ajutorul energiei solare, lista fiind, însă, foarte lungă. Sigur, vom încerca să rezolvăm cât mai multe din aceste probleme, însă, repet, totul depinde de bani… Revenind la Spitalul Judeţean, deşi nu-mi stă în caracter să fac acuzaţii, pot spune că acolo am descoperit derularea unui contract ce poate avea chiar conotaţii penale; este vorba despre un contract cu laboratorul, care scoate lunar din bugetul Sputalului circa 3-400 de milioane de lei, ceea ce, în condiţile actuale, este inacceptabil… Şi tot acolo, încercând să trecem urgent la reabilitarea şi construcţia acoperişului în aripa nouă, am constatat cu surprindere că a dispărut documentaţia tehnică, ce fusese întocmită pentru organizarea licitaţiei… am solicitat, însă firmei ce a realizat această documentaţie o copie, astfel încât să demarăm cât mai rapid procedurile de licitaţie”, a mai precizat Dumitru Beianu.

“Greu de crezut că datornicii vor mai primi căldură…”

Probleme mari sunt, aşa cum arăta preşedintele CJ, şi cu funcţionarea CET-ului, Consiliul nemaiavând, practic, niciun leu pentru CET. “Dacă în 2008, chiar la începutul sezonului rece, primeam de la Guvern 15 miliarde de lei pentru combustibil, acum nici nu mai sper la un ajutor de acest gen. Mai mult decât atât, avem la dispoziţie 5.000 de tone de păcură din rezerva de stat, dar, pentru a le folosi, ne trebuie o hotărâre de Guvern… La toate aceste probleme se adaugă şi datoria de 70 de miliarde de lei pe care CET o are către furnizorul de gaze naturale… Am discutat cu firma ce şi-a adjudecat licitaţia pentru CET, reprezentaţii acesteia încercând, acum, să contracteze un credit, din care să plătească această datorie şi să aprovizioneze unitatea cu combustibil pentru iarnă. Cred că sunt şanse mari ca oraşul să aibă căldură în această iarnă, dar e greu de crezut că asociaţiile cu datorii vor mai primi căldură; dacă anii trecuţi am făcut tot felul de artificii pentru ca să beneficieze de căldură cât mai mulţi giurgiuveni, mă îndoiesc, sincer, că firma privată ce a cumpărat CET-ul va mai accepta aşa ceva…”

Şi totuşi, există şi veşti bune…

Un alt subiect aborbat de Dumitru Beianu, de data acesta, mai optimist, a fost cel al proiectelor depuse şi câştigate de CJ. “Unul din aceste proiecte, pentru care am primit aprobarea, vizează modernizarea DJ 503 şi a DJ 503A, unde, pe o lungime de 18 kilometri, între Giurgiu şi Răsuceni, de la anul se va circula în condiţii asemănătoare cu cele ale DN 5 Giurgiu-Bucureşti, sigur, la o altă scară… Cele două drumuri vor fi modernizate “ca la carte”, pentru acest proiect obţinând suma de 5,6 miliarde lei, prin programul de cooperare româno-bulgară. Un al doilea proiect câştigat de curând ne aduce bani pentru reabilitarea termică a Policlinicii, însă, în acest caz, 50% din valoarea proiectului va trebui asigurată de CJ. După cum se ştie, Consiliul Judeţean a alocat, deja, fonduri pentru reabilitarea clădirii Policlincii, care a şi fost renovată în interior… lucrările la acoperiş sunt incluse, însă, în acest proiect nou şi, de aceea, acum nu se vor face decât reparaţiile strict necesare, urmând ca, la anul, odată cu demararea proiectului despre care vă vorbeam, să fie reabilitat în întregime, la fel cum va fi reabilitată şi terasa şi toţi pereţii exteriori”, a mai declarat Dumitru Beianu, precizând – ca răspuns la o întrebare – că medicii care au cabinete în Policlinică nu au plătit nimic pentru reabilitarea clădirii, singura lor obligaţie fiind acum de a administra acea clădire.

Cristina MOISE

1 COMENTARIU

  1. iguana,o reptila care seamana cu o soparla, adora climele tropicale si este o specie rara.ma indoiesc ca in curtea spitalului judetean sa existe iguane.poate doar gusteri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here