Tot mai des, sindicatele – şi în special cele din sănătate – ies în stradă, nemulţumite de efectele „revoluţiei fiscale”, cum au fost denumite ultimele măsuri luate de Guvern (trecerea în sarcina angajatului a dărilor către stat, recalcularea sporurilor în sănătate etc).

Unul dintre cei mai vehemenţi comentatori ai acestor măsuri este liderul organizaţiei municipale a PNL, Marian Măroiu care, într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei „Jurnal giurgiuvean”, a făcut o scurtă radiografie a ultimelor evenimente şi a vieţii de zi cu zi a locuitorilor municipiului.

 

R: – Cum comentaţi, pe scurt, ultimele ieşiri în stradă ale sindicatelor din sănătate?

M.M. – Ceea ce s-a întâmplat – şi încă se întâmplă – la nivel naţional şi răsfrânt la nivel local, nu reprezintă decât rezultatul şmecheriilor a la Olguţa Vasilescu, cea care, pentru a astupa gura oamenilor nemulţumiţi, aruncă ceva bănuţi, ca să arate că ei se ţin de cuvânt. Dar, de fapt, este vorba despre clasica modalitate: luăm de la unii şi dăm la alţii. A luat de la unii (personalul TESA, infirmirele, unele asistente) şi a dat altora (medici, în special). Dar ei, guvernanţii, uită un lucru: bugetul e buget, şi, dacă atunci când l-ai conceput, nu ţi-ai luat în calcul anumite cheltuieli, e greu să te ţii de promisiuni. Ce vă pot spune este că, legat de salarii, cel puţin, nu s-au ţinut de cuvânt…aţi văzut vreun salariu sub 2000 de lei pentru care să nu se plătească impozit la stat? Eu, nu!

R: – În condiţiile de faţă, cu creşteri salariale despre care spuneţi că sunt nesustenabile economic, credeţi că ne putem îndrepta, după cum afirmă unii specialişti, către o criză similară celei din 2009 – 2010?

M.M. – Mă tem că va fi mult mai rău. Avem parte de multe, de foarte multe minciuni, cu multe cheltuieli şi zero investiţii, dar şi zero locuri de muncă. Sincer, mă aşteptam ca măcar să copieze Guvernarea Năstase care, în primii doi ani, a redresat economia, a creat un plus-valoare, şi abia apoi a început cu măririle de pensii şi salarii. Ori, la actuala guvernare, e exact invers! Mai grav este că şi-au dat seama că nu mai au bani de investiţii, pentru că toţi banii merg către salarii din sistemul bugetar şi către pensii, şi pentru crearea de plus valoare nu mai rămâne nimic. Şi atunci, au găsit o soluţie de compromis: iau foarte mulţi bani de la primării, acolo unde nu  s-au început încă proiectele sau mai ştiu eu ce tertipuri folosesc…

R: – S-a anunţat, recent, de către ANAF, că au fost încasaţi, în primele trei luni, cu un miliard de lei mai mult decât prognoza…

M.M. – De acord, dar…unde sunt banii? Dacă ar fi aşa cum spun guvernanţii, nu ar trebui să se simtă acest surplus şi în buzunarele oamenilor? Numai că, dacă vă uitaţi pe stradă, veţi vedea aceiaşi oameni trişti, îngrijoraţi de ziua de mâine…este rău ceea ce se întâmplă, asta e clar! Se vorbea, la un moment dat, despre investitori, care ar putea crea un plus în viaţa fiecăruia…dar cum să vină investitorii, când la nivel central este haosul pe care îl vedem cu toţii, haos care se răsfrânge şi la nivel local…Ce investitor vine să îşi facă un plan de afaceri într-o ţară în care, într-un an, Codul Fiscal a fost modificat de peste 120 de ori? Cum încurajăm mediul de afaceri, cu ce facilităţi? Acestea sunt întrebări la care ar trebui să răspundă cei care conduc ţara şi, implicit, Giurgiu…

R: – Este chiar aşa gravă situaţia?

M.M. – Eu aşa o percep. Dacă nu se face, rapid, ceva, să se atragă investiţiile, riscăm să ne prăbuşim şi să nu ne mai revenim vreodată. De altfel, este semnalul pe care îl primesc în cadrul întâlnirilor mele săptămânale cu giurgiuvenii, în care oamenii îmi spun că sunt nemulţumiţi de condiţiile în care trăiesc, de viaţa pe care o au. Mă doare când, pe o scară de bloc cu 20 de apartamente, văd că mai sunt locuite 4, 5 sau 6…Ştiţi de ce pleacă, de fapt, oamenii din ţară? Nu pentru că nu ar avea unde să muncească, e adevărat, sunt locuri de muncă, dar nu sunt locuri de muncă bine plătite. Mediul de afaceri, mediul privat, este sufocat de datorii şi de dări către stat, astfel că este foarte greu pentru un patron să ofere un salariu decent angajatului său.

R: – Cum vedeţi viitorul municipiului Giurgiu?

M.M. – O întrebare grea…sper că, totuşi, mai avem o şansă, ca municipiu, să ne redresăm. Aş vrea să vă mai spun un lucru. Am tot fost acuzaţi, noi, liberalii, că ne punem contra dezvoltării judeţului şi a municipiului. Dar aş vrea să ştie toată lumea că, atunci când vorbim despre investiţii care nu lasă loc de comentarii şi interpretări, cum este cea legată de asfaltarea drumurilor de pământ de dincolo de barieră, din municipiu, aţi văzut că am votat pentru, fără nici un fel de comentariu. Cu această investiţie, se face un pas înainte pentru mai-binele locuitorilor municipiului. Din păcate, avem totuşi o problemă: atâta timp cât birocraţia este alimentată, atâta timp cât legislaţia nu se va modifica concret, iar la licitaţii poate participa CHIAR oricine, fără restricţii, vom avea surprize cu întârzierile legate de demararea unor lucrări. Eu sper ca lucrările de asfaltare despre care vă vorbeam să nu aibă de suferit, iar oamenii din acea zonă să poată spune şi ei, în sfârşit, că locuiesc, cu adevărat, în nişte condiţii ale unui oraş european.Apoi, îmi păstrez speranţa că vom avea şi investitori în oraş, care să ofere salarii decente, iar fiscalitatea să scadă, astfel încât să nu mai vorbim, peste un an-doi, despre exodul tinerilor către alte ţări…Vom vedea!

(Jurnal)