În Sala de conferinţe a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Giurgiu,  au avut loc în perioada 22-23 octombrie două întâlniri de lucru pentru elaborarea şi analiza strategiilor Proiectului ”Măsuri şi instrumente în sprijinul cooperării în afaceri transfrontaliere între Districtul Razgrad şi Judeţul Giurgiu” (număr de referinţă 2(4i)-3.1-30, cod MIS-ETC 601). Întâlnirile au fost organizate de Alexandru Epîngeac, preşedintele CCIA Giurgiu, la cele două întâlniri participând, printre alţii, reprezentanţi ai partenerilor din cadrul proiectului: Administraţia regională Razgrad (Prefectura) Camera Regională de Comerţ, Industrie şi Agricultură Razgrad; CCIA, Prefectura şi Primăria Giurgiu , dar şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din judeţul nostru, ai unor organizaţii non-guvernamentale, cu activitate în mediul de afaceri,   reprezentanţi ai unor instituţii, oameni din presă. Nu au lipsit  reprezentanţi ai firmei Welder Consult SRL Sofia, furnizor al activităţilor proiectului, legate de elaborarea analizelor şi strategiilor etc.
Preşedintele CCIA Giurgiu, Alexandru Epîngeac, a prezentat participanţilor obiectivele întâlnirilor,  menţionând: Prin astfel de activităţi trebuie să înţelegem cât mai multe amănunte din proiectul care se va finaliza anul viitor. Razgrad este la 73 de km de Giurgiu, iar până acum oamenii de afaceri din judeţul nostru au participat deja la câteva târguri acolo, şi cred că acestea au fost un succes deosebit. Suntem deja într-o nouă acţiune şi pot să vă spun că în urma unor discuţii cu Guvernatorul din Razgrad dorim să facem un schimb reciproc prin vânzare de produse timp de 3 zile la Giurgiu şi 3 zile la dânşii. Astfel vom face cunoscute produsele ambelor regiuni. Până acum deja câteva firme giurgiuvene au încheiat relaţii de colaborare cu firme din Razgrad, realizare cuprinsă în proiect. Prin astfel de acţiuni dorim de fapt să scoatem intermediarii dintre oamenii de afaceri din cele două regiuni participante la proiect. Firma titulară de proiect, Prefectura Razgrad, în baza datelor colectate de la cele două părţi ne va face şi o analiză a climatului economic. Vom identifica şi dezvolta contactele de afaceri în Razgrad şi Giurgiu şi vom analiza cadrul legal şi cerinţele administrative pentru afaceri în România şi Bulgaria. Tot în cadrul acestor întâlniri partea bulgară ne va prezenta ”Strategia comună a Districtului Razgrad şi Judeţului Giurgiu” şi ”Strategia pentru dezvoltarea din punct de vedere al afacerilor a Districtului Razgrad şi Judeţului Giurgiu”, practic vom crea o bază pentru planificarea strategică şi economică în cadrul proiectului.

Delta Comana şi mititeii de Giurgiu, ar putea deveni  puncte de atracţie…

Pe parcursul dezbaterilor, care s-au derulat sub forma unui dialog cu întrebări şi răspunsuri, Alexandru Epîngeac a mai intervenit, menţionând: Împreună cu prietenii din Razgrad vom prezenta şi discuta structuri şi accente a două analize întocmite în cadrul proiectului ”Analiza climatului economic curent şi a contactelor de afaceri în Districtul Razgrad şi Judeţul Giurgiu” şi ”Analiza cadrului legal şi a cerinţelor administrative pentru activităţi de afaceri în Bulgaria şi România. Să ţinem cont că judeţul nostru are Delta Comana, care are peste 1.000 de hectare, locuri  chiar mai sălbatice decât cele din Delta Dunării, obiectiv ce poate fi vizitat de turişti din Bulgaria, şi nu numai. Avem de asemenea tradiţionalii mititei, care sunt foarte apreciaţi la Razgrad, ca şi votca, îngheţata şi pâinea de Giurgiu, dar pentru a le pune în valoare trebuie să dezvoltăm în comun proiecte turistice. Şi din aceste motive doresc să promovez ideea oamenilor de afaceri din Giurgiu, de a realiza câte un târg reciproc, de 3 zile, cu vânzare de produse la Giurgiu, unde să vândă firmele din Razgrad,şi reciproc, cele din Giurgiu să meargă la Razgrad. Oaspeţii bulgari ne vor prezenta cu această ocazie şi diverse posibilităţi în care oamenii de afaceri din Giurgiu pot investi.

Bulgarii apreciază ospitalitatea şi iniţiativele giurgiuvenilor

Reprezentantul Prefecturii Razgrad, S. Simeonov, a remarcat în cuvântul său, ospitalitatea giurgiuvenilor,  menţionând că la acest proiect transfrontalier echipa de management şi firmele participante la activităţile de la Giurgiu sunt mulţumite de iniţiativele oamenilor de afaceri locali. În urma participării reciproce la unele activităţi de la Razgrad şi Giurgiu, reprezentanţii mediului de afaceri s-au cunoscut mai bine şi chiar au încheiat deja contracte de afaceri. Unul din scopurile proiectului transfrontalier a fost atins astfel şi iată că  s-a ajuns la pregătirea celor două analize şi a strategiilor menţionate de Alexandru Epîngeac, ele fiind realizate de o mare firmă din Sofia, Welder Consult SRL. Una din analize se referă la cadrul legislativ din ţările noastre, iar cealaltă la dezvoltarea economică a celor două regiuni. Analizele sunt  realizate pe baza unui sondaj de afaceri,  pe răspunsuri primite de la 100 de firme din Giurgiu şi Ruse.

Turismul, un capitol ce trebuie revizuit

După întâlnirile de la Giurgiu se vor pregăti două strategii de dezvoltare, una a  mediului de afaceri şi alta a dezvoltării economice a celor doi participanţi. Reprezentanţii firmei Welder Consult au prezentat participanţilor analizele şi strategiile, iar pe baza lor s-au purtat dezbateri moderate de arh. Veselin Tsvetanov, expert în planificare strategică şi Zdravko Petrov, expert în urbanistică, dar şi cu intervenţiile pertinente ale lui Alexander Rakov şi S. Simeonov. Analizele şi strategiile dezbătute au prezentat obiectivele actuale, dar şi planuri de viitor care cuprind printre altele soluţii de dezvoltare ale turismului, agriculturii, învăţământului etc. În acelaşi timp s-au dezbătut şi punctele negative cu care se confruntă cele două regiuni, cum ar fi: îmbătrânirea populaţiei prin scăderea natalităţii; lipsa forţei de muncă bine calificată, lipsurile din domeniul sănătăţii şi ale învăţământului şi turismul puţin dezvoltat, deşi în ambele regiuni sunt monumente şi obiective turistice ce nu sunt suficient de bine puse în valoare.

CCIA Giurgiu va promova modelul german în învăţământul giurgiuvean

Preşedintele Alexandru Epîngeac a informat participanţii că are aprobarea Ministerului Învăţământului din România şi că din 2015 intenţionează să promoveze modelul german de pregătire a elevilor în diferite profesii prin intermediul învăţământului local. Prin CCIA Giurgiu se va face o astfel de clasă de elevi după următorul model: o societate economică are nevoie să zicem de electricieni – a precizat preşedintele Casei de Comerţ. Clasa se va pe structura societăţii respective, care va suporta şi jumătate din costuri, cealaltă jumătate fiind suportată din bani guvernamentali. Elevul face contract cu firma pe 5 ani şi nu poate părăsi respectiva firmă decât dacă îi achită toată contravaloarea şcolarizării. În acest mod societatea comercială îşi selectează personalul calificat dar poate oferi viitori muncitori calificaţi şi altora. În plus, România a legiferat o lege prin care şi voluntariatul se consideră experienţă în muncă în orice domeniu de activitate.

Veştile preşedintelui CCIA Giurgiu au fost bine primite de partea bulgară, care şi-a manifestat interesul colaborării şi în această direcţie. Reprezentantul Prefecturii Razgrad a precizat chiar că ar dori ca elevi din Giurgiu să înveţe în şcolile profesionale şi liceele din Razgrad întrucât acolo funcţionează chiar şi o filială a unei Universităţi, dar şi elevii bulgari pot veni să înveţe în şcolile profesionale şi liceele din Giurgiu. În acest mod mai spunea reprezentantul bulgar, se va  putea oferi forţă de muncă bine calificată şi căutată pe piaţa muncii.
Heliade CĂLIN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here