s604x0_Preot

Patriarhia Română a anunţat  recent într-un comunicat de presă, că preoții au obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât și în activitatea practică. Și totuși preoții pot candida la anumite funcții…Episcopia Giurgiului are la rândul ei o părere…

„În calitate de cetățean și de părinte duhovnicesc al tuturor enoriașilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea și îndatorirea de a participa la viața cetății, sprijinind activitățile menite să promoveze binele comun. În vederea respectării opțiunilor politice ale credincioșilor săi, preotul are obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât și în activitatea practică față de problemele cu caracter politic. Opțiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”,  preciza Sfântul Sinod al BOR.

Sursa citată a mai menţionat că, în conformitate cu Sfintele Canoane, arhiereul, preotul, diaconul, monahul din Biserica Ortodoxă Română nu au voie să facă politică partinică, să fie membri ai unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare sau locale, să participe la campanii electorale și să ocupe funcții de demnitar/înalt funcționar public la nivel central sau local.

Clericul sau monahul care se implică în politică în calitate de membru sau de candidat al unui partid încalcă legământul depus la hirotonie, hotărârile Sfântului Sinod și regulamentele bisericești, caz în care va trebui să aleagă între cariera politică și misiunea clericală/viața monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale. Totuși, Sfântul Sinod, aplicând principiul iconomiei (dispensă), în vederea împlinirii misiunii sociale la care sunt chemați clericii în viața comunităților pe care le păstoresc, a aprobat ca, în situații excepționale, preoții și diaconii să candideze, însă doar ca independenți și doar pentru calitatea de consilier local și consilier județean cu aprobarea scrisă a ierarhilor lor”, se menționează în comunicatul citat.

Reprezentanții Patriarhiei au anunțat totodată că Sfântul Sinod nu susţine vreun partid politic sau vreo ideologie politică, însă îndeamnă pe toţi cetăţenii să-i aleagă pe acei candidaţi care arată credinţă în Dumnezeu şi responsabilitate faţă de comunitate.

            Pentru a afla cum percep slujitorii altarelor de cult, giurgiuvene,  această decizie a Sfântului Sinod, ne-am adresat reprezentanților Episcopiei Giurgiu, care ne-au declarat: În conformitate cu hotărârea Sf. Sinod, Episcopia Giurgiului reafirmă public neutralitatea politică a clerului şi a ”cinului monahal” din Episcopia Giurgiului, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe. Reamintim faptul că Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, este membru al Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi, în această calitate, a susţinut si a participat activ la adoptarea hotărârii în cauză.

 Care este singura modalitate prin care Biserica îşi oiate arăt recunoştinţa …

 La întrebarea cum se va proceda în cazul politicienilor sau a formațiunilor politice locale care, de-a lungul timpului, au sprijinit, sub diverse forme, instituția Bisericii, reprezentanții Episcopiei Giurgiu au precizat: Este ştiut faptul că o biserică se zidește prin dragostea și osteneala credincioșilor, ale căror nume vor ramâne veșnic legate de acel sfânt lacaș. Astfel, nu există biserică fără ctitori, întrucât orice lacaș de cult are la temelie dărnicia unor persoane sau a unei comunități. Dacă, însă, există persoane publice care în exercitarea mandatului lor au sprijinit instituţia Bisericii pentru construcţia sau renovarea unor locaşuri de cult, atunci acele persoane nu sunt considerate ctitori, ci persoane care şi-au îndeplinit atribuţiunile prevăzute de lege (Legea 489/2006), sprijinirea cultelor de către stat şi reprezentanţii acestuia fiind un drept câştigat al cultelor, ci nu un privilegiu (ca măsuri compensatorii în urma anumitor evenimente istorice – secularizarea averilor bisericeşti din timpul lui Alexandru Ioan Cuza sau confiscarea patrimoniului cultelor de către regimului comunist). Aşadar, ctitor este numai acea persoană privată care singură sau asociată cu familia, reuşeşte să susţină şi să realizeze construcţia unui lăcaş de cult care rămâne în folosul unei comunităţi, iar singura modalitate prin care Biserica îşi poate arăta recunoştinţa sa față de aceste persoane este numai rugăciunea pentru sănătate şi mântuire.

(Teodora NICOLAU)

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.