Conflictul se poartă între Sindicatul Fraternitatea şi conducerea Penitenciarului Giurgiu

 Recent prin sentinţa civilă nr. 441/122/2013 a Tribunalului Giurgiu, în dosarul 2427/122/2010, Sindicatul Fraternitatea Giurgiu (cu un nr. de 28 de membri) a câştigat procesul privind plata orelor suplimentare acumulate de angajaţii Penitenciarului Giurgiu până în anul 2010. Prin decizia nr. 5308/29.11.2013 Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul formulat de Penitenciarul Giurgiu, sentinţa devenind definitivă şi executorie.

La data de 08.01.2014, liderul de sindicat solicită directorului Penitenciarului giurgiuvean, Florinel Cristi Stănică punerea în executare a sentinţei instanţei şi totodată plata orelor suplimentare, în valoare de 140.471,20 lei. Directorul Penitenciarului Giurgiu a respins însă cererea Sindicatului „Fraternitatea” Giurgiu, cu doar 29 de salariaţi, de a plăti integral angajaţilor sumele de bani datorate, motivând că plata se va face eşalonat, pe 5 ani. Sindicatul Fraternitatea Giurgiu, prin avocatul Andrei Militaru a cerut la rândul său executorului judecătoresc, Florentina Tudor executarea silită a Penitenciarului giurgiuvean.

La data de 08.04.2014, la solicitarea executorului judecătoresc, Judecătoria Giurgiu a aprobat executarea silită a Penitenciarului Giurgiu, iar la data de 14.05.2014 se înştiinţa conducerea Penitenciarului Giurgiu că i s-a pus sechestru pe conturi precum şi pe valorile mobiliare  deţinute în unităţi bancare până la achitarea sumei către angajaţii îndreptăţiţi să-şi primească banii pe munca suplimentară depusă în folosul unităţii

Prin adresa nr. 976/22.05.2014 Penitenciarul Giurgiu este somat ca în termen de o zi, să pună în executare sentinţa Tribunalului Giurgiu. Conducerea Penitenciarul însă refuză, motivând că la data de 09.05.2014, la solicitarea liderului de sindicat şi în conformitate cu prevederile legale, ar fi efectuat plata cheltuielilor de judecată şi a 5 % din suma datorată fiecărui membru de sindicat. La data de 14.05.2014, executorul judecătoresc Florentina Tudor emite încheierea nr. 976/2014 prin care dispune stabilirea cheltuielilor ocazionate de punerea în executare silită a Penitenciarului Giurgiu în valoare de: cheltuieli de executare – 59,20 lei;  onorariu de executare – 6.620 lei; consultaţii în legătură cu constituirea dosarului – 200 lei; TVA – 1.651 lei, sume stabilite în sarcina debitorului (Penitenciarul Giurgiu).

În urma acestui demers Penitenciarul Giurgiu s-a adresat cu cerere de contestare a executării silite la Judecătoria Giurgiu.

 

Lucrurile se par iată că sunt destul de încordate în Penitenciarul de maximă siguranță Giurgiu, confimând întrucâtva suspiciunile noastre manifestate cu ceva timp în urmă privind modul în care este gestionată această instituție. Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a solicitat anterior un punct de vedere conducerii Penitenciarului Giurgiu referitor la existenţa vreunui risc ca angajaţii să nu-şi primească salariul integral la data de 10.09.2014. Conducerea Penitenciarului Giurgiu a afirmat, cităm:  nu există niciun risc cu privire la acordarea drepturilor salariale, menţionând că SINGURA modalitate prin care angajaţii îşi pot primii salariul este virarea acestuia prin CASIERIA unităţii. Aşadar, salariaţii Penitenciarului Giurgiu trebuiau să solicite în scris conducerii unităţii acordarea salariului prin casieria Penitenciarului.

Federația Sindicală nu a ratat ocazia de a face cu acest prilej și câteva precizări, scriind pe site-ul acestuia, cităm:  Aviz marionetelor şi păpuşarilor lansatori de zvonistică absurdă, FSANP-ul nu se face vinovat de incapacitatea unor decidenţi de a gestiona situaţiile critice ivite ca urmare a unor decizii abuzive şi în detrimentul angajaţilor. FSANP nu a blocat conturile bancare ale angajaţilor, ci conturile bancare ale Penitenciarului Giurgiu. Aceste acuzaţii sunt prefabricate verbale, pe care nimeni nu trebuie să le ia în considerare. Ele reprezintă un nonsens ticluit de nonvalori pline de ridicol, pentru a transpune propria lor vină pe seama oamenilor de bună credinţă. Directorul Penitenciarului Giurgiu, Florinel Cristi STĂNICĂ, este singurul responsabil pentru restabilirea normalității în unitatea pe care o conduce. Natura funcției îi conferă domniei sale posibilitatea  să plătească orele suplimentare și să deblocheze conturile Penitenciarului sau să se opună acordării drepturilor angajaților, îngreunându-și în acest fel situația.

Luând legătura cu reprezentantul Sindicatului Naţional al lucrătorilor din Penitenciare – filiala Giurgiu – Şerban Oprică, acesta ne spunea că acest conflict a intervenit între cei 28 de membrii ai Sindicatului Fraternitatea şi conducerea Penitenciarului şi în nici un caz al celor 319 membrii pe care domnia sa îi reprezintă.

El a menţionat în primul rând că în Penitenciarul Giurgiu există 2 sisteme sindicale cel pe care-l reprezintă (SNLP) şi Fraternitatea afiliat la FSANP.

Şerban Oprică ne spunea că deşi sindicatul pe care-l conduce are la rândul său o serie de nemulţumiri legate de managementul Penitenciarului de la Giurgiu, consideră că deocamdată nu este momentul de a ieşi în spaţiul public, incidentul semnalat de sindicatul Fraternitatea fiind un caz particular, pe care nu-l comentează.

 (Jurnal)

 

 

5 COMENTARII

  1. Ma, voi aveti o obsesie crunta in a nenoroci ortografia limbii romane! MEMBRII este substantiv accentuat, corect in prima parte a textului este MEMBRI!!!!!!!!!!!!!!Mai deschideti si voi cartile (si nu de joc sau de tarot)!

  2. Accentul pune in evidenta pronuntarea mai intensa a unei silabe din structura unui cuvant. In limba romana, accentuarea corecta a unor cuvinte poate ridica, uneori, anumite probleme, deoarece accentul este liber, putand fi pe silaba finala (de-cór), pe silaba penultima (bí–ne), pe antepenultima (gí-ne-re), pe a patra silaba (chél-ne-ri-ta) etc. In cursul flexiunii (formele pe care le iau cuvintele, in functie de categoriile specifice – numar, gen, persoana, conjugare etc. – pentru a exprima diferite raporturi gramaticale), accentul ramane, de multe ori, stabil, dar sunt si situatii in care se schimba : nóra – nuróri, sóra – suróri, zéro – zeróuri, rádio –radióuri, aduséi – adúseram, cánta – cantá etc. In general, pentru un vorbitor nativ de limba romana, pronuntarea corecta a cuvintelor se invata prin uzul limbii, fara a fi nevoie de prea multe teoretizari.

    O alta situatie specifica limbii romane este si distinctia, prin accent, intre omografe (cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunta diferit), avand sensuri distincte : tórturi/tortúri, cópii/copíi, éra/erá, ácele/acéle, compánie/companíe, vésela/veséla, nódul/nodúl etc. Deci Dana eu sunt convinsa ca intentiile tale sunt bune, insa comunicatele de presa se redau asa cum sunt atat ca forma cat si fond. Este o regula de baza in jurnalism.

  3. studentule, cred ca ai fost coleg de grupa cu Tincu. Daca bine ai fi citit, ai fi vazut cu nu este vorba de un comunicat de presa, sunt cuvintele onorabilului domn (Jurnal) – tov. Tincu nu a aflat ca articolele trebuie semnate.
    Citez: #Luând legătura cu reprezentantul Sindicatului Naţional al lucrătorilor din Penitenciare – filiala Giurgiu – Şerban Oprică, acesta ne spunea că acest conflict a intervenit între cei 28 de membrii ai Sindicatului Fraternitatea şi conducerea Penitenciarului şi în nici un caz al celor 319 membrii pe care domnia sa îi reprezintă.

  4. Stirea in integralitatea ei a fost preluata de pe site-ul FSANP.
    In alta ordine de idei nu am fost student la Spiru Haret am lasat aceasta sansa celor multi si prosti, familiarizati cu joculete de tip X și O. Faptul ca mi-am insusit textele din manualul sau tratatele din jurnalism, dovedeste clar ca nu sunt produsul expirat a unei fabrici de diplome ci dimpotriva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.