adormirea_maicii_domnului_15610100Biserica Ortodoxă cinsteşte, pe 15 august,  Adormirea Maicii Domnului, cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria (11 la număr). Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut în popor sub numele de Sfântă Măria Mare sau Uspenia (denumire slavă).

Adormirea Maicii Domnului mai este cunoscută și ca  „Paştile verii”, această sărbătoare   reprezintând cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria, iar pentru români este şi ocrotitoarea marinarilor, în mai multe oraşe fiind organizate procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului adună mii de credincioşi în lăcaşurile care poartă hramul sărbătorii.  Cu trei zile înainte de trecerea la viaţa veşnică, Născătoarea de Dumnezeu a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că a venit ceasul ca ea să mute lângă Fiul ei prea iubit.

Într-o zi de vineri, Arhanghelul i-a adus Maicii Domnului o ramură de finic şi ea a înţeles mesajul, pentru că şi Iisus a fost întâmpinat cu ramuri de finic la intrarea în Ierusalim. Gavriil i-a zis:”Acestea zice Fiul Tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa nemuritoare”. Vestea primită i-a adus, într-adevăr, mare bucurie Maicii Domnului.

Ea s-a urcat pe Muntele Măslinilor, unde avea obiceiul să se roage. Acolo s-a întâmplat un lucru extraordinar: pomii care erau pe munte s-au aplecat în faţa ei şi au întâmpinat-o ca pe o stăpână. La întoarcerea de la rugăciune, Născătoarea de Dumnezeu a aprins multe lumânări şi tămâie, şi-a pregătit cele cuvenite pentru înmormântare, apoi le-a chemat pe prietenele şi pe vecinele ei. Le-a arătat ramura de finic, le-a mărturisit ce mesaj i-a adus Gavriil şi le-a spus:”Iată, a venit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul meu”.

După ce a împărţit văduvelor sărace hainele sale, Maica Domnului şi-a făcut rugăciunea, şi-a cerut iertare tuturor şi şi-a dat sufletul în mâinile Fiului Său Ceresc. Atunci un tunet mare a vestit adunarea tuturor Apostolillor lui Hristos care au venit la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sfântul Petru a început cântarea de înmormântare, apostolii au ridicat patul mortuar şi au petrecut-o până la mormânt, în grădina Ghetsimani. Acolo, cu toţii au făcut cântarea de îngropăciune şi au vegheat mormântul Născătoarei de Dumnezeu timp de 3 zile, aşteptându-l pe Apostolul Toma, plecat să împlinească o rânduială apostolică.

La sosire, Apostolul Toma s-a întristat că n-a fost martor la îngropăciunea Maicii Domnului şi a cerut încuviinţarea obştii să se deschidă Sfântul Mormânt să vadă chipul adormit al Maicii Domnului. Spre uimirea tuturor, acolo era doar giulgiul, mărturia mutării Maicii Domnului la ceruri cu trup cu tot.

 

Originea sărbătorii

Nu se ştie cu exactitate nici ziua, nici anul morţii Maicii Domnului când aceasta s-a înălţat cu trupul la cer, pentru că în Sfintele Evanghelii nu există astfel de precizări. Dar sărbătoarea îşi are originea în Sfânta şi credibila tradiţie a Bisericii, iar circumstanţele Adormirii Maicii Domnului sunt menţionate şi păstrate de Biserica Ortodoxă din timpuri apostolice. Ca dovezi palpitante stau atât scrierile apocrife şi opinia Sfinţilor Părinţi, cât şi credinţa constantă a poporului dreptcredincios în Dumnezeu.

Amănunte despre evenimentul religios al Adormirii Maicii Domnului se regăsesc în scrierile a patru părinţi orientali: patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin. De asemenea, documentele religioase din secolul al V-lea amintesc că, în Siria, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului era cinstită cu mare fast.

Se crede că locul de origine al sărbătorii este oraşul sfânt Ierusalim. Aici se păstrează şi în zilele noastre, nu departe de Grădina Ghetsimani, o biserică înălţată deasupra mormântului Maicii Domnului. Sutele şi sutele de pelerini care vizitează zilnic sfântul lăcaş au prilejul să se închine la o renumiră icoană făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

Tradiţii

În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului este celebrată şi Ziua Marinei, pentru că Maica Domnului este protectoarea marinarilor .

În tradiţia populară , Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, se împodobeşte cu flori pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.

În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste.

SFANTA MARIA MARE, ADORMIREA MAICII DOMNULUI. În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice.

În ziua praznicului, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor.

De asemenea, acum se adună ultimele flori care sunt renumite ca leacuri pentru bolile grave.

În cazul în care se întamplă ca în apropierea acestei sărbători să înflorească trandafirii – acest lucru este interpretat în tradiția populară drept semn că ne așteaptă o toamnă lungă și frumoasă.

În această zi  nu se spune La mulți ani!

Este o zi în care Preasfinta Născătoare de Dumnezeu s-a ridicat cu trupul la ceruri. De Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se pomenesc doar morții. În Muntenia și Oltenia s-a încetățenit obiceiul de a se sărbători și onomastica, fapt ce nu este agreat de Biserică. Pentru cei mai mulți, onomastica se sărbătorește pe 8 septembrie, atunci când Biserica sărbătorește Nașterea Maicii Domnului.

În calendarul popular, ziua marchează trecere de la vară spre toamnă. Tot de Sfânta Maria,  bărbații trebuie să schimbe pălăria cu căciula, care trebuie purtată până pe 23 aprilie, de Sângeorz, iar cei care mai erau văzuți cu pălarie după sărbătoarea din 15 august sunt ironizați. De asemenea, de Sfânta Maria se interzice scăldatul în apa râurilor, din cauză că a fost spurcată   de cerb, de acum fiind interzis și dormitul pe prispă.

În dimineaţa praznicului, gospodina casei duce la biserică fructe: struguri şi prune, pentru a fi slujite de preot. După slujba închinată praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană pentru sufletul rudelor plecate în eternitate.

 

Începe sezonul nunţilor

În ziua de 16 august se deschise sezonul nunţilor, care se încheie la 14 noiembrie. În acest interval, se desfăşoară târguri şi iarmaroace de toamnă şi praznice de pomenire a celor trecuţi la viaţa

În această zi, creştinii se roagă intens pentru împlinirea unei dorinţe, ştiut fiind că Fiul Maicii Domnului împlineşte, mai ales în această zi, orice dorinţă celui care se roagă.

Maica Domnului, protectoarea femeilor însărcinate

În tradiţia populară, în intervalul 14-16 august, femeile însărcinate respectă o datină numită „cercurile Maicii Domnului”. În aceste zile, pentru ca Maica Domnului să le ajute şi să le protejeze să nască fără probleme prunci sănătoşi, viitoarele mame nu lucrează.

În credinţa populară, Maica Domnului protejează întrega familie şi menţine armonia şi sporul casei.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here