Campania Ştirilor ProTV, „Un fluviu de prostie”, a ajuns, luni, 2 octombrie, la Giurgiu. Din păcate, prezentarea nu ne-a făcut cinste. Dar adevărul doare, şi e crud: la Giurgiu, în loc să zăbovească, turiştii pleacă în viteză către Capitală, după ce debarcă în portul care stă să cadă.

„În port n-au ce să caute turişti! Este filosofia după care se ghidează şeful porturilor din România. În timp ce noi distrugem tot, în Austria călătoresc, pe apă, peste 1,2 milioane de oameni în fiecare an. Mai grav, la Giurgiu, navele construite în Şantierul Naval n-au pe unde să iasă. Sunt ani buni de când canalul de acces către Dunăre n-a mai fost curăţat de autorităţi”   constatau , în deschiderea materialului, cei de la ProTV.

Despre clădirea Portului, poarta de intrare, de pe Dunăre, către Capitală, se ştie că, deşi clădire de patrimoniu, a fost reparată, ultima dată, acum mai bine de şapte ani, în 2010, costurile ridicându-se la o sută de mii de euro. Suma a fost cheltuită pentru geamuri termopan şi o mână de var, care, în timp, a ajuns să se desprindă de pe faţada clădirii. În loc de turişti, de oferte pentru petrecerea timpului pe malul Dunării, în faţa clădirii zac gunoaie, coji de seminţe, şi câini care, în funcţie de cheful pe care îl au, te latră sau se gudură pe lângă tine.

Printre cei intervievaţi în cadrul reportajului de către cei de la PRO TV se află primarul Nicolae Barbu care, nu o dată, a spus că îşi doreşte ca aspectul zonei Portului să se schimbe. Acelaşi lucru, primul edil al Municipiului  l-a declarat şi celor de la televiziunea bucureşteană:  „Municipalitatea are resurse financiare ca să o amenjeze. Are eligibilitate la fonduri europene să o amenajeze. Terenul e al statului, dat în administrarea APDF. Am “n” demersuri că să reuşim să o trecem în administrare, să putem obţinem fonduri să o amenajăm. Ne-au spus nu se poate. Au spus că au dumnealor proiecte şi nu se poate.”

Dacă la Giurgiu, turiştii sunt aduşi cu autocarul, de pe aeroportul Otopeni, pentru a fi, apoi, îmbarcaţi şi trecuţi la Ruse, în Bulgaria, vecinii de peste Dunăre au înţeles că turismul înseamnă o bună resursă financiară. De aceea, vor construi, cu fonduri europene, o faleză, în valoare de cinci milioane de euro, pentru ca navele de pasageri şi de croazieră să acosteze la ei. La Giurgiu, este vorba, în cadrul parteneriatului cu bulgarii, de trei milioane de euro, ce vor fi investiţi în realizarea unui port pentru ambarcaţiuni mici, pe canalul Cama. Diferenţa, între noi şi bulgari, este că la ei, municipalitatea are în proprietate cheul Dunării, pe când la noi…răspunsul clasic: NU SE POATE! Numai că şi canalul pe care îşi doreşte primarul Barbu să realizeze portul pentru ambarcaţiuni mici aparţine…tot de APDF, care ar trebui să îl cureţe. Numai că directorul adjunct al APDF, Dănuţ Ofiţeru, susţine că ultima dată când s-a asigurat dragajul pe canal a fost în 2012, cu toate că investitorii din Zona Liberă spun altceva. Spre exemplu, şeful unui depozit GPL, Ion Bornea, le spunea celor de la PRO TV:  “Vedeţi că nu se vede nimic din cauza nivelului foarte scăzut. Eu lucrez în zona liberă de 11 ani. N-am văzut niciodată dragat.”

La rândul său, Adrian Patriche, directorul ATG SHIPYARD Giurgiu  declara că  societate  șantierul pe care îl conduce, este nevoit  să refuze comenzi, pentru că…nu au pe unde scoate navele la apă!   “Avem cerere de nave pe care le refuzăm pentru că riscăm să rămân cu ele 2-3 luni de zile în şantier. Perioada în care noi primim penalităţi de 3,5-5 mii de euro/zi. Vă daţi seama ce înseamnă 3 luni de zile o navă să stea în şantier, din cauza că nu avem apă o pe Dunăre.”

APDF încasează, din taxele din porturi mai bine de 3 milioane de euro în fiecare an. Directorul adjunct Ofiţeru spunea însă că banii  se duc pe salarii şi întreţinerea porturilor, iar  că pentru  dragat nu mai rămâne nimic.

Dincolo de interesele unora sau altora, care vor să ucidă turismul dunărean, mai spuneau cei din Pro Tv rămân orgoliile. Este vorba despre orgoliile unora care au făcut ca Portul Giurgiu să moară, să rămână doar amintirea a ceea ce era, acum mulţi ani: o reală poartă de intrare în ţară, şi un punct de legătură între Dunăre şi Capitala aflată la numai 60 de kilometri.

(Jurnal)

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here