DSC_1005Un vechi proverb românesc spune că pe-afară e vopsit gardul, şi-năuntru, leopardul. Numai că, în cazul a aproape 350 de imobile (clădiri şi terenuri) din municipiu, nu prea ai despre ce gard să vorbeşti, pentru că fie lipseşte, fie se află într-o stare avansată de degradare, iar poziţionarea lor stradală le transformă în reale pericole pentru cei care trec pe lângă ele.

În aceste condiţii, disperaţi de numărul mare de clădiri şi terenuri aflate în paragină, cu proprietari cunoscuţi sau nu, consilierii locali au emis, la finele anului 2015, o hotărâre de consiliu prin care, pentru aceste imobile, se aplica o supraimpozitare ce ajungea la 500%. Normele de punere în aplicare ale hotărârii au fost aprobate chiar la începutul anului următor, astfel că proprietarii deţinători de imobile catalogate drept „pericol public” puteau să ajungă să plătească impozite cu până la de cinci ori mai mari.

DSC_1003De la Ana la Caiafa prin hăţişul legislativ

Legat de acest aspect, directorul Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale, Laurenţiu Ţintea, preciza, pentru „Jurnal Giurgiuvean”: „În anul 2015, când s-a emis respectiva hotărâre de consiliu, nu am avut nicio sesizare cu privire la acest aspect. Sesizările trebuiau să ne parvină pe filiera Poliţie Locală – Primărie, însă, aşa cum v-am spus, nu am avut aşa ceva. Noi, DITL, nu putem, cu de la noi putere, să facem această supraimpozitare”, spunea Laurenţiu Ţintea.. Singura modalitate de coerciţie ar fi amenzile, pe care ar trebui să le aplice Poliţia Locală, mai spunea Ţintea.

Însă nici la aceştia din urmă lucrurile nu sunt foarte clare. Deşi au atribuţii în acest sens, directorul adjunct al Direcţiei Poliţiei Locale, Mihăiţă Penciu, ne declara că nu au fost aplicate amenzi.

„Noi nu putem să sancţionăm din primul moment. Primul pas pe care îl facem este să somăm proprietarul, acolo unde îl identificăm, şi abia la mai multe somaţii la care nu se dă curs ajungem să sancţionăm. Însă, până acum, poliţiştii locali nu au amendat pe nimeni. Mai nou, avem în cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu o comisie din care face parte şi un poliţist local, care semnează procesele verbale de constatare…dar atât! De acolo, de la Primărie, se transmit mai apoi către Taxe şi Impozite, situaţiile…”, ne mai spunea Mihăiţă Penciu.

La Primărie, deci…de acolo, informaţiile sunt că, în urma evaluărilor făcute de comisia despre care pomenea şi directorul adjunct al Direcţiei Poliţiei Locale, au fost identificate aproape 350 de imobile aflate în diverse stări de degradare. Dintre acestea, spunea arhitectul şef al municipiului, Cătălina Vărzaru, aproape 10 % dintre clădiri au grad de afectare peste 90%, ceea ce înseamnă un pericol ridicat pentru cei care locuiesc sau care trec pe lângă aceste „bombe cu ceas”.

Unde se află punctele fierbinţi pe harta municipiului

Majoritatea acestor clădiri sunt clădiri vechi, construite cu multe zeci de ani în urmă, situate în zona Gării sau în zona centrală, şi care s-au degradat permanent. Concret, „zona roşie” arată cam aşa:  Piaţa Sf. Gheorghe nr. 1, strada Mircea cel Bătrân nr.26, strada Hristo Botev nr. 1, Strada Libertăţii nr. 13 şi 28, Strada Gării nr. 1 (Hotelul Victoria), strada Ştefan cel Mare nr. 1 (Meteor), strada Miron Costin nr. 17 şi 26, strada Grasse nr. 6, strada General Berthelot nr. 27, strada Constantin Dobrogeanu Gherea nr.1, strada Soarelui nr. 75, strada Tudor Vladimirescu nr. 55 şi 84, strada Horea  nr. 24 şi 36, Bulevardul I.C. Brătianu nr. 7 şi 185 şi Bulevardul 1907 nr. 18.

Cum se supraimpozitează, şi cine riscă să plătească sume de până la cinci ori mai mari

„Comisiile, cinci la număr, au inventariat clădirile de pe 18 sectoare ale municipiului. În urma evaluării,

s-a făcut un punctaj, care, cu cât este mai mare, cu atât este pericolul mai mare”, ne preciza Cătălina Vărzaru.

În urma acordării punctajelor, situaţia se prezintă astfel: clădirile cu punctaj cuprins între 0 şi 6% – impozitul rămâne neschimbat; pentru clădirile al căror punctaj depăşeşte 6,1%, se aplică supraimpozitarea, după cum urmează: 300% pentru clădirile cu 6,1% – 25% şi 500% pentru cele cu punctaj de peste 25,1%.  În ceea ce priveşte terenurile lăsate în paragină, aici lucrurile sunt mai simple, pentru că  supraimpozitarea se aplică astfel: 300% pentru terenurile al căror punctaj este 50% (fie neîntreţinute sau neîngrădite, fie cu deşeuri depozitate) sau 500% pentru cele al căror punctaj este de 100 % (şi neîngrijite, şi cu deşeuri depozitate).

„Trebuie ştiut faptul că proprietarii au un termen de graţie de şase luni de la primirea somaţiei să efectueze lucrări de reabilitare a clădirii, iar în cazul terenurilor termenul este de 15 zile pentru curăţirea şi/sau împrejmuirea acestuia. Dacă nu se conformează acestor termene, se alcătuieşte lista finală, care apoi este supusă consiliului local pentru aprobarea de hotărâri de consiliu, nominale, în vederea supraimpozitării de către DITL. Totodată, este bine de ştiut că Poliţia Locală are în atribuţii verificarea existenţei unei autorizaţii de construire/demolare valabile, dar şi faptul că s-au început în termenul respectiv lucrările necesare. Dacă se îndeplineşte acest lucru, proprietarul respectiv este scos de pe lista propusă spre supraimpozitare”, mai preciza arhitectul şef al municipiului Giurgiu.

O situaţie aparte în contactarea proprietarilor, a ţinut să ne mai precizeze Cătălina Vărzaru, o constituie clădirea fostului Institut de Proiectări, care a fost preluată – în baza datoriilor acumulate, în timp, de fostul proprietar, Florin Bealcu – de către o firmă de executare silită, de undeva, din zona Clujului (RTZ & Partners SPRL) care, în ciuda numeroaselor adrese trimise de Primăria Giurgiu, nu a catadicsit să dea un răspuns nici  până în prezent, dar nici nu s-a implicat în remedierea problemelor.

În loc de epilog…

Până când se va putea aplica supraimpozitarea clădirilor, vom mai avea de aşteptat. Şi, în cazul în care drumurile ne-ar putea purta pe lângă „bombele cu ceas” ale municipiului, să fim cu ochii în patru, pentru a nu ne trezi, fără vreun avertisment, cu o cărămidă sau, şi mai rău, o bucată din zid peste noi. Cu toate acestea, autorităţile fac apel la locuitorii municipiului să se implice în depistarea acestor zone lăsate în paragină, în special pe platforma SMART CITY, lansată de curând şi la Primăria Municipiului Giurgiu, şi care a şi început să îşi dovedească utilitatea.

Deocamdată, instituţiile statului încă se chinuie în hăţişul legislativ, iar birocraţia – boala ultimelor două decenii şi jumătate a României – le va da, încă mult timp de acum, bătăi de cap în rezolvarea problemelor care, de altfel, ar putea avea soluţii simple şi fără atâtea tergiversări.

(Jurnal)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here