Zilele trecute am primit la redacţie un e-mail, cu textul întrebării adresate de senatorul Lucian Iliescu, ministrului Transporturilor, Ioan Rus, cu privire la începerea şi finalizarea investiţiei pentru reluarea transportului feroviar direct, pe linia Giurgiu Bucureşti, care a avut termen de „nerealizare” luna  noiembrie 2014. Odată cu aceasta, am primit şi răspunsul ministrului Ioan Rus, prin care îl informează pe senatorul giurgiuvean, că potrivit programelor ministerului, se are în vedere redarea circulaţiei feroviare, pe ruta Bucureşti – Giurgiu, abia în anul 2030.  Asta însemnând la 25 de ani de la prăbuşirea în 2005 a podului de la Grădiştea. Sau altfel spus, când o face plopul mere şi răchita micşunele!

Dar iată cum ”sună” textul transmit publicaţiei noastre de către preşedintele Comisiei  economice, Industrie şi Servicii,  senatorul Lucian Iliescu, cel care îşi justifica intervenţia sa, declarând: consider că această atitudine a Ministerului Transporturilor trebuie să fie adusă la cunoştinţa opiniei publice…

  Domnului Ioan Rus Ministru al Transporturilor

Domnule Ministru, potrivit procedurilor parlamentare, la 8 decembrie 2014, v-am adresat o întrebare, referitoare la unul dintre obiectivele considerate prioritare chiar de Ministerul Transporturilor, aşa cum, de altfel, rezultă şi din pagina oficială a ministerului, unde la litera ”H”, în lista obiectivelor prioritare, este prevăzută lucrarea intitulată „Redeschiderea circulaţiei feroviare pe podul nou de cale ferată, peste râul Argeş, pe traseul Bucureşti -Giurgiu, prin Vidra – Grădiştea”. Am făcut acest demers, în calitate de senator, în circumscripţia electorală Giurgiu, dar şi în calitate de preşedinte al Comisiei Economice, Industrii şi Servicii, considerând că va fi posibil, prin Bugetul de stat pentru anul 2015, să înceapă lucrările pentru acest obiectiv prioritar. Consider, domnule Ministru, surprinzător si nesatisfăcător răspunsul primit din partea dumneavoastră  prin adresa nr. 52513 din 15 ianuarie 2015. Nu este un răspuns care  reflectă preocuparea rezolvării unei investiţii importante, din punct de vedere economic, social şi chiar istoric. Termenul de realizare a investiţiei, undeva în anul 2030, ca termen final, va însemna 26 de ani de nefuncţionare a acestei importante căi ferate. Calea ferată Bucureşti – Giurgiu este prima cale ferată construită pe teritoriul României, între anii 1863 – 1869 (trei ani), la inaugurarea ei participând însuşi Carol I, domnitorul Principatelor Unite, ca semn al importanţei acestei investiţii care avea să facă legătura între România şi ţările din Orientul Mijlociu, Bulgaria, Grecia, Turcia. Neînceperea lucrărilor pentru redarea în folosinţă a căii ferate Bucureşti- Giurgiu are consecinţe grave, în plan social, privind locurile de munca în Capitală ale cetăţenilor judeţului Giurgiu, cât şi în plan economic prin creşterea substanţială a valorii de investiţie, urmare a degradării infrastructurii, prin furturi şi deteriorarea clădirilor şi a căii de rulare. Astăzi, circulaţia între România şi ţările Orientului Mijlociu se realizează printr-o improvizaţie, astfel încât, traseul feroviar între Bucureşti şi Giurgiu este parcurs pe o ruta ocolitoare, prin Videle, însemnând o distanţă mai mare cu peste 50 km, faţă de ruta feroviară directă. În perioada scursă de la prăbuşirea, în anul 2005, a podului de la Grădiştea, Ministerul Transporturilor, prin miniştrii săi Anca Boagiu, Miron Mitrea, Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ludovic Orban, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu şi, acum, dumneavoastră, nu a reuşit începerea investiţiei pentru reluarea circulaţiei feroviare între Bucureşti şi Giurgiu.

Domnule Ministru, vă revine sarcina si responsabilitatea începerii acestei investiţii pentru a spăla ruşinea Ministerului Transporturilor care a avut ca termen de finalizare anul 2014. Dacă veţi privi în urmă, în bugetele anuale, începând cu 2011, au fost prevăzute sume de câte 1.000.000 lei, pentru fiecare an, din suma totală de 308.588.000 lei neefectuându-se niciun fel de cheltuieli, până la sfârşitul anului 2014, ca an stabilit, prin lege, pentru redarea în folosinţă a căii ferate Bucureşti – Giurgiu. Reamintesc că, în anul 2014, utilizându-se fonduri europene, Gara Giurgiu a fost data în folosinţă. Aşa cum, deja, am menţionat mai sus, trebuie avut în vedere că aceste întârzieri au avut, pe termen lung, consecinţe negative în cea ce priveşte calitatea vieţii cetăţenilor judeţului Giurgiu şi au condus la creşterea costurilor lucrărilor pentru redeschiderea circulaţiei feroviare Bucureşti – Giurgiu, urmare a degradării întregii infrastructuri, cuprinzând, atât staţiile, cât şi calea de rulare.

Domnule Ministru, vă rog să vă aplecaţi asupra conţinutului acestei scrisori, aşteptând ca după o analiză cu specialiştii Ministerului Transporturilor, să fim în măsură să redăm României acest important obiectiv, necesar sprijinirii judeţului Giurgiu cu efecte benefice pentru înfiinţarea de locuri de muncă.

Va rog, domnule Ministru, să reanalizaţi această investiţie, prinsă în Bugetul de Stat pe anul 2015, să încercăm începerea şi finalizarea ei într-un termen cât mai scurt.

Cu stimă,

 Preşedinte Comisia Economică, Industrie şi Servicii

Senator Lucian Iliescu

REDACŢIE