În luna noiembrie a anului trecut, scriam despre “Highlanderul” ACR – ului din România, Constantin Niculescu,  cum tocmai îl înlăturase cu „ranga”, notam noi la acea vreme, pe fostul director al filialei giurgiuvene, Ion Toma.  Cerberii lui Niculescu sosiţi de la Bucureşti au spart efectiv  sediul ACR Giurgiu, în iureşul marii devalizări a Automobil Clubului Român, în timp ce ex-directorul filialei, Ion Toma, se afla internat  în spital. Între timp conducerea de la Capitală a găsit şi un înlocuitor pentru incomodul Ion Toma, un rezervist care după ce a rezistat cu stoicism câteva luni întreaga ignoranţă a dictaturii „aceriste” a capotat, hotărând că este mai înţelept să plece singur decât să fie înlăturat din filială în acelaşi mod – mai puţin ortodox – în care fusese basculat predecesorul său.

E nevoie de o mică recapitulare. Scandalul a izbucnit practic după ce preşedintele ACR, Costantin Niculescu, a demis-o pe şefa ACR Buzău. De atunci, sesizările împotriva preşedintelui Niculescu au început să curgă gârlă atât pe internet cât şi oficial către instituţiile abilitate ale statului, culminând cu o plângere penală semnată de Alexandru Ursu, membru ACR Buzău, ce nu de mult a fost oaspete al emisiunii pe care o moderează, la TV Muntenia, chiar semnatarul rândurilor de faţă. Acesta îl acuza că prin înşelarea membrilor Consiliului de Conducere şi a membrilor din Comitetul Executiv al ACR, Niculescu  ar fi înfiinţat mai multe societăti  (SC ACR SRL – CUI RO 19138765, SC ACR AUTO TURISM SRL – CUI 32175879 – J40/14336/2007, SC ACR INFO MEDIA SRL – CUI 24599358 – J40/1749/2008, SC ACR BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE SRL – CUI 19138765 – J40/17124/2006, FUNDAŢIA CIVILIZAŢIA RUTIERĂ) prin care a deturnat activitatea economică a asociaţiei către acestea.

Ilegalităţi fără număr, fără număr… Oameni de bună credinţă, directori de filiale ACR, de aproape o viaţă, au început să-şi dea seama, rând pe rând, că sunt victimele escrocheriilor “fără număr” ale acestui Musolini de Vâlcea. Constantin Niculescu îşi arăta adevărata faţă, dorinţa fără margini de parvenire. “În calitate de asociat majoritar şi unic administrator, Constantin Niculescu controlează în proporţie de 60% firma ACR Broker de Asigurare-Reasigurare SRL, prin intermediul căreia o parte din posesorii de automobile îşi încheie la sediile ACR poliţele obligatorii RCA, CASCO şi asigurări medicale pentru străinătate. ACR, care a pus la dispoziţia acestei societăţi toată infrastructura, nu deţine decât 40% din părţile sociale. Astfel, toate poliţele de asigurare se fac de angajaţii ACR, deoarece SC ACR Broker de Asigurare-Reasigurare în bilanţul aferent anului 2009 figurează fără angajaţi (…) Pe acelaşi sistem, Constantin Niculescu s-a mai asociat cu ACR în cadrul firmei ACR Auto Turism SRL, deţinând  52,4% din această nouă afacere. În această societate, acesta are tot calitatea de unic administrator… Această societate a fost înfiinţată să deruleze activităţi specifice agenţiilor de voiaj, însă a început să preia o bună parte din serviciile ACR. Primul pas a fost orientarea către efectuarea de testări şi analize tehnice a automobilelor. În acest demers, SRL-ul administrat de Constantin Niculescu a obţinut de la preşedintele ACR, Constantin Niculescu, dreptul de a funcţiona în şapte spaţii ale asociaţiei: la Arad, Ploieşti, Sibiu, Târgu Jiu, Oradea, Bacău şi Focşani. Ulterior, Constantin Niculescu a mai închiriat firmei în care este asociat majoritar o parte din clădirile ACR din Craiova, Buzău şi Galaţi. Acelaşi lucru s-a produs apoi în cazul altor 15 filiale, toate amplasate în municipii importante (…) După modificarea actului constitutiv al ACR Auto Turism SRL în sensul abilitării acesteia de a efectua inspecţiile tehnice periodice (ITP), Constantin Niculescu pregăteşte să mai rupă de la ACR şi afacerea privind şcolarizarea celor ce doresc să obţină permisul de conducere. Pentru că nici în acest caz nu deţine infrastructura necesară, Constantin Niculescu are în vedere să folosească aceeaşi metodă ca şi în cazul ITP-urilor. Astfel, el a anunţat deja intenţia de a lua toate maşinile ACR din ţară pentru a le aduce la Bucureşti, la garajul din str. Jiului 161, unde SC ACR Auto Turism SRL a închiriat spaţiu ca punct de lucru. Pentru a justifica mişcarea de închidere a activităţii şcolii de şoferi a ACR, el a susţinut ca argument modificarea legislaţiei, care prevede, mai nou, că asociaţiile nu mai au voie să deruleze astfel de activităţi…”, spune Ursu în plângerea penală pe care i-a făcut-o lui Constantin Niculescu.

Ion TOMA – o nucă tare pentru preşedintele ACR. Foarte atent în a-i îndepărta pe toţi cei ce-l contestă,  acuzându-l de proastă gestionare a patrimoniului ACR, Constantin Niculescu nu a dat explicaţii niciodată forurilor de conducere ale Asociaţiei despre miliardele de lei vechi cheltuite inutil. Unul dintre cei care a avut curajul de a-i cere socoteală pentru prejudiciile aduse ACR-ului a fost Ion Toma, cel căruia giurgiuvenii îi atribuie succesul filialei ACR Giurgiu, tenacităţii şi priceperii acestui om care devenise deja o emblemă, un brand care de cele mai multe ori se confunda cu cel al ACR. Spuneai ACR, spuneai Toma, spuneai Toma, spuneai ACR! Şi astăzi, la aproape un an de la înlăturarea sa din filială, giurgiuvenii, membrii ACR,  îl caută solicitându-i sprijinul.  După ce ani la rând filiala giurgiuveană fusese dată exemplu de însuşi Constantin Niculescu pentru rezultatele deosebite obţinute, în momentul în care Ion Toma i-a cerut să înapoieze patrimoniul furat ACR-ului, a fost scuipat ca o măsea stricată deşi Toma era unul dintre membrii Consiliului de conducere al ACR Central. Acelaşi lucru l-au păţit şi alţii. Ion Toma ne mărturisea că la Giurgiu atât membrii ACR dar mai ales membrii Consiliului de conducere ai filialei sunt intrigaţi de faptul că Asociaţia nu mai are niciun fel de activitate. “Oameni care au plătit cotizaţia timp de 30 de ani, membri fondatori ai acesteia, au rămas lipsiţi de servicii. Niulescu doreşte cu orice preţ să pună mâna pe terenurile şi spaţiile filialei pe care am condus-o. Sunt însă destui care ştiu că în spaţiile ACR-ului Giurgiu nimeni altcineva nu a investit un leu în afară  de mine şi de ceilalţi membri ACR din judeţ.  Dovadă stă  Staţia de Asistenţă Tehnică  realizată de mine în 1983 şi pe care Niculescu doreşte astăzi să

şi-o însuşească.”  Stelian Argeşeanu, cel care i-a urmat lui Toma la conducerea filialei  ACR, ne face, la rându-i, câteva mărturisiri: “Pe 21 decembrie 2010, după ce m-am prezentat la un interviu, instalat ca director, am promis că voi încerca să pun pe picioare filiala  ACR Giurgiu. Ar fi trebuit să mi se pună la dispoziţie o maşină cu care să mă deplasez în judeţ, pe care însă n-am primit-o niciodată. Ne propusesem să deschidem în Vamă un ghişeu pentru scrisori de credit şi permise internaţionale de conducere. Au aşteptat să realizez acest lucru   pe banii mei. Salariul convenit, minim pe economie, i-am primit şi pe ăia cu întârziere. M-am apucat să dau o faţă Atelierului Service Auto. Am procurat însă vopseaua şi celelalte, tot pe banii mei. Deşi nu-mi dădeau nimic îmi cereau tot timpul să fac încasări de la membri. La un moment dat  mi-au propus să rămân cu două ore pe zi.  I-am întrebat cum poţi fi directorul unei filiale cu două ore pe zi şi evident am plecat pentru a nu fi îndepărtat în acelaşi mod în care fusese demis Ion Toma.  Pe Niculescu l-am văzut o singură dată. În luna iunie am fost chemaţi la Nehoiu, la o şedinţă cu toţi directorii de filiale din ţară.  Ne propuseseră să organizăm nişte work-shop-uri de racolat membri. Atunci am luat cunoştinţă cu comportamentul dictatorial al lui Niculescu. Arogant, plin de el, nelăsând pe nimeni să aibă vreo părere proprie. Toţi cei din sală păream nişte negri pe plantaţii. După plecarea mea am înţeles că  trimit, din când în când la Giurgiu pe  unul de la Bucureşti, Florin Jumugă…”

Ce vrea de fapt nesătulul Niculescu. Dacă vom deschide statutul Automobil Clubulului Român vom afla de fapt, la “articolul 45”, care este planul lui Constantin Niculescu, cităm: “ACR se poate dizolva de drept, în baza unei hotărâri a instanţei sau a hotărârii Conferinţei Naţionale. Conferinţa Naţională va hotărâ, în caz de dizolvare, asupra transmiterii patrimoniului ACR, aceasta putân-du-se face doar de către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în cadrul aceleiaşi şedinţe”. Şi cum Niculescu este acum o persoană juridică ce are “scop identic sau asemănător”, şi cum nimeni dintre cei care au rămas alături de el nu are curaj să-l contrazică, patrimoniul obţinut din banii sutelor de mii de români cotizanţi va lua calea conturilor /societăţilor nesătulului preşedinte. Cine-i sunt susţinătorii lui Constantin Niculescu? Unul dintre ei este domnul Ilie Gabra al cărui salariu este cât cel a vreo 10 (zece) directori de filiale. Păi atunci de ce să ne mirăm că dl. Gabra îi este  “Lacheu” credincios?  Aşa cum au scris aproape toate cotidianele importante în ultimii doi ani,  „directorul general Constantin Niculescu, a transformat practic ACR în mai multe SRL- uri personale, firme la care el este asociat majoritar. S-a ajuns până la situaţia ridicolă în care preşedintele ACR Constantin Niculescu s-a asociat cu… Constantin Niculescu! – „pe persoană fizică” – în societatea ACR AUTO Turism, devenind nu numai acţionar majoritar ci şi unic administrator! Dar toate astea nu i-au fost de ajuns aşa că a înfiinţat şi o Casă de Schimb Valutar ACR SA, în care casierii sunt… angajaţii ACR-ului! Niculescu s-a apucat totodată „să vândă pe şest sediile unităţilor service din toată ţara fără măcar ca preşedinţii de filiale să afle”. Şi dacă tot ridicase un hotel pentru ACR la Nehoiu, în judeţul Argeş din aceiaşi bani „Niculescu şi-a ridicat pentru sufleţelul propriu un palat mai mititel în comuna Linteşti…”  Nemuritorul Constantin Niculescu este de zeci de ani beneficiarul unor salarii nesimţite, al unor  deplasări extravagante în Dubai, Bruxelles, Paris etc, făcute pe zeci de mii de euro, ce nu au adus niciun avantaj ACR-ului. Plimbări pe banii membrilor care cotizează pentru plăcerea personală a celor din conducerea de la Bucureşti.  El şi oamenii lui au pierdut contracte cu Cluburi din străinătate pentru asistenţă rutieră, au distrus sportul automobilistic din România si în cele din urmă serviciile către membri. Constantin Niculescu, şi-a dezvoltat propriile afaceri pe structura organizaţiei pe care o patronează. Folosindu-se de funcţia pe care o deţine de 25 de ani, după cum arătam în rândurile de mai sus,  Niculescu a împânzit filialele din ţară ale ACR cu firmele-căpuşă pe care le deţine, prin intermediul cărora realizează inspecţii, vinde asigurări sau efectuează activităţi de schimb valutar.  Ba, mai mult, clădirile ACR au început şi ele să dispară, una câte una, care vândute, care închiriate. O altă afacere bănoasă pentru şefii de la Bucureşti.

Totul sau nimic! Crezând că banul îl va salva în cele din urmă de toate aceste ilegalităţi Niculescu nu se abate de la nimic, cităm: “Cu riscul de a-si atrage cercetarea penală pentru fals în acte, evaziune fiscală si instigare la evaziune, Niculescu a ordonat măsluirea declaraţiilor de impunere a imobilelor din administrare la o valoare mai mică, astfel încât administraţiilor fiscale să calculeze o cotă mai mică de impozitare, măsluire făcută de către Departamentul Economic din Centrala ACR Bucureşti. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la filialele Buzău şi Ialomiţa, unde s-au operat scăderi ale valorilor de impozitare mai mici decât cele reale, şi asemenea în întreaga ţară. Această manevră dictata de Constantin Niculescu duce la sustragerea de la plata datoriilor reale către STAT, iar în viitor Asociaţia va avea de suferit. În plus, la multe filiale din ţară banii colectaţi din chirii de către ACR au fost deturnaţi schimbându-li-se destinaţia în cotizaţii ale membrilor. În acest fel s-a evitat plata impozitelor legale, întrucât cotizaţiile membrilor nu sunt impozitate, pe când chiriile obţinute sunt generatoare de impozite către bugetul de stat”.

ACR – un reqviem al nostalgicilor. Automobil Club Român era pe vremea lui Ceauşescu cea mai mare asociaţie a posesorilor de autoturisme. În prezent, în asociaţie, la nivel de ţară, mai sunt înscrişi doar 5000 de cotizanţi, în timp ce la Giurgiu îi poţi număra pe degete. Deşi cândva  număra circa 130.000 de membri, având un patrimoniu imobiliar de invidiat, ca şi  o cotă bună pe piaţa service-urilor din România, Automobil Clubul Român a ajuns în prezent să nu mai strângă cotizaţii decât de la nostalgici. Constantin Niculescu a trecut practic ACR-ul pe persoană fizică, devenind stăpân peste majoritatea bunurilor mobile şi imobile ale asociaţiei. Din respect pentru munca altora şi pentru instituţia venerabilă numită ACR sperăm să apucăm ziua când organele de anchetă  se vor autosesiza, încercând a afla cum a fost furată această Asociaţie, cu bună ştiinţă, bucată cu  bucată şi totodată  momentul când ACR-ul va renaşte din cenuşa în care a îngropat-o de vie Constantin Niculescu.

Materialul a fost realizat pe baza declaraţiilor unor persoane şi a unor articole apărute în presă, de-a lungul ultimilor ani

Florian Tincu

4 COMENTARII

  1. Omeni buni treziti-vaaaa! OARE CHIAR NU VA PASA DE BANI VOSTRI?
    DICTATORUL NICULESCU ESTE UN MOS SCLEROZAT ,AVAR DUPA AVERE,SI BONLAV DE PUTERE , UN SARANTOC DIN VALCEA CA A CALCAT DE ALUNGUL TIMPULI PE CADAVRE SA AIBA PUTEREA,
    lINGAII DIN CENTRALA SUNT UMILITI DAR LE CONVINE SUNT NISTE NEICA NIMENI CRE NU AU AVUT TARIA SA RAZBATA IN SOCIETATE.
    noul Director Economic ( IN ACTE ) este Moga Georgiana amanta mosului ( SINCER NU STIU CEI MAI FACE) dai in face Dunmitru casa in VALENI DE MUNTE.
    HAIDETI SA NE UNIM SI SA ARUNCAM PE MOS LA LADA CU GUNOI CA ALCEVA NU ESTE DECAT N GUNOI COMUNIST

  2. NU SA TERMINAT NICI ACUM CU dICTATORUL MAI OMENI BUNI CE FACE STATUL ,AUTORITATILE DORM CAND ASTA FURA DE RUPE,AM PLATIT COTIZATIA DAR PENTRU CE ? sa plece MOSU IN AMERICA , SAI DUCA BANI ASITENTEI DE LA PLUS tor respectul pentru firma imi cer scuze dar la cat sa laudat Niculescu cu ficasa care si-a cumparat diplome din America pe bani nostri ai membrilor Acr.ai ca deja mise face greata .

  3. ACR ESTE FIRMA LU NICULESCU DE 40 DE ANI FURA BANI MEMBRILOR SI STATUL DOARME CA DE COTIZEAZA SI EL LA PUSCULITA LUI BOC SI BASESCU CA DOAR ESTE MEMBRU DE ONOARE ACR ,NU -L STITI PE NICULESCU CEL CU CAPUL DE CAL CARE DORE SA CANDIDEZE LA PRESIDENTIA TARI ,ITI IMAGINEZI UN INCULT CARE NU A FACUT NIMIC TOTA VIATA A CIRIPIT LA SECURITATE SI A FURAT BANI MEMBRILOR ACR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here