5.000 de euro pe tură /Vameşii sfidează criza cu vile şi maşini de lux/ sistemul piramidal al şpăgii seamănă cu jocul de şah

Trei puncte vamale (Stamora Moraviţa, Naidăş şi Cruceni), situate pe graniţa de sud-vest a României – au fost blocate cu câteva zile în urmă, peste 1.000 de persoane, forţe de ordine acţionând în forţă pentru prinderea şi anihilarea  şpăgarilor din vămi. Aşa se face că  în urma operaţiunilor 140 de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost acuzaţi de luare de mită şi trafic cu ţigări. Poliţiştii anticorupţie au fost sprijiniţi în acţiunile lor de către jandarmi, care, în ultima vreme, sunt buni la toate, atât la reprimat greve, cât şi la prins infractori, blocând împreună toate cele trei puncte vamale în acelaşi timp. Au fost făcute percheziţii, suspecţii fiind urcaţi în elicopterele Ministerului de Interne şi duşi la audieri la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ce se întâmplase, de fapt? Şoferii microbuzelor şi autocarelor ce voiau să iasă din ţară, pentru a scuti din timpul de aşteptare, dădeau până la 50 de euro mită. De plătit plăteau şi cei cu transporturi ilegale de ţigări aduse din Serbia. Contrabandiştii scoteau teancul de bancnote pentru ca marfa să nu le fie confiscată, aşa cum prevede legea. Surse neoficiale vorbesc de şpăgi chiar şi de 5.000 de euro pe o tură, adică aproximativ 20.000 de lei, în funcţie de traficul din frontieră. Cu aceşti bani, şpăgarii vămilor şi-au ridicat, de-a lungul anilor, vile somptuoase sau şi-au cumpărat maşini de lux. Între vameşi şi poliţiştii de frontieră se crease o adevărată competiţie în acest sens. De precizat că unul dintre vameşii ridicaţi în lotul şpăgarilor, şi duşi la Bucureşti, este soţia prim-procurorului  oraşului Oraviţa. Iată cine controla justiţia în acest oraş!

Şpaga se împărţea de la pion la …rege!

Corupţia din vămi  este un fenomen cunoscut de foarte mulţi ani în România, lucru pe care-l recunosc şi autorităţile. Unul dintre liderii de sindicat descrie pentru prima oară un sistem de încasare a şpăgii asemănător jocului de şah, de la vameş la politician. Iată care era sistemul piramidal după care erau împărţiţi banii: „Pionii” erau lucrătorii vamali; urmau „Caii” – colectorii – şefi de tură, şefi de vamă, şi lideri de sindicat; „Nebunul” sau coordonatorul (persoană indispensabilă), liderul de sindicat şi/sau director ANV; „Tura” – fiind şeful ANV şi directorii Direcţiei Supraveghere vamală, proceduri, resurse umane; – „Regina” – era reprezentată de partidul politic, de către membrii importanţi din partid care puteau decide numirea şefului şi directorilor ANV şi ANAF; şi în sfârşit   „Regele” – despre care se bănuieşte a fi însuşi ministrul Finanţelor. Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex afirma, într-un comunicat remis presei că acţiunile judiciare de la punctele Siret, Stamora-Moravita şi Naidăş reprezintă doar un episod din întregul film al deconspirării corupţiei de la frontiere, episod intitulat: „sacrificarea pionilor”. Aceiaşi reprezentanţi ai Sindicatului, ProLex declarau: „Contrar percepţiei publice, sub aspectul sumelor obţinute, înainte de aderarea la UE vămile de interior erau mai importante decât vămile de frontieră, iar după intrarea în UE, accizele sunt mai importante decat vămile. Sumele pot proveni din colecta zilnică a micului trafic şi a mărfurilor subevaluate cantitativ sau valoric, precum şi din diferenţa de încadrare tarifară. De asemenea, sume importante de bani sunt plătite sub formă de abonament sau finanţare a campaniilor electorale”.

Potrivit aceluiaşi sindicat, sumele erau colectate printr-un sistem organizat şi centralizat „cu destinaţie către persoane care finanţeaza partidul, prin excepţie, către persoane politice conform negocierii în cadrul partidului”. ProLex a ţinut să explice care sunt elemente ce au favorizat sau au contribuit la buna funcţionare a sistemului: “promovarea temporară a şefilor de tură, şefilor de vamă şi directorilor de regionale; permutări de lucrători vamali prin îndepărtarea unora şi aducerea altora; aducerea în funcţii de conducere a unor persoane ce nu aveau cunoştinţe în ceea ce priveşte legislaţia vamală; mutarea lucrătorilor vamali fără decontarea cheltuielilor de deplasare sau cazare; îndepărtarea, schimbarea din funcţii sau destituirea lucrătorilor vamali care au descoperit fraude sau nereguli săvârşite de firme protejate” (…)” O parte dintre aceste piese au fost prezentate în mass-media, de-a lungul timpului, cu dovezi materiale, însă au rămas doar ştiri de presă, fără o finalitate sub aspectul tragerii la răspundere. Ar trebui urmărită ascensiunea politică şi în funcţia publică a unor persoane care au ocupat funcţii”

Vameşul – 150 de lei mită, poliţistul de frontieră doar 50…

Ecuaţia şpăgii era simplă: la 30 de cartuşe de ţigări, 150 de lei pentru vameş, 50 de lei pentru poliţistul de frontieră. Din declaraţiile DNA, respectiv din  probele administrate de procurori, au rezultat următoarele aspecte privind activitatea infracţională a inculpaţilor: pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări, o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului 50 de lei. Sumele primite de poliţiştii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei până la 20.000-25.000 lei, în condiţiile în care, într-o tură lucrau aproximativ 10-12 persoane.

Vameşii şi poliţiştii de frontieră “se furau” între ei

Tot din raportul procurorilor deducem că, după ce erau corupţi până peste cap, lucrătorii din vamă mai abordau şi un ton ostil, uneori chiar vulgar în relaţia cu cei ce se aflau în tranzit. Iată cum se adresează la un moment dat un poliţist de frontieră către traficantă: „Mă, dobitoaco! Tu-ţi baţi joc de mine, mă!”  Vameşii erau atât de  lacomi, neacceptând să împartă mai mult de 50% din şpaga lor cu poliţiştii de frontieră (pe care-i minţeau că ar fi „produs”, de fapt mai puţin), încât uneori le furau acestora o parte din mită. De aceea  la vama Naidăş a fost stabilită chiar şi o regulă extrem de ciudată, dar clară: şpaga să se împartă la fiecare trei ore! Aşa susţin procurorii anticorupţie în referatul în baza căruia au cerut arestarea poliţiştilor de frontieră şi a vameşilor din acest punct de trecere.

„Banii obţinuţi cu titlu de mită de către vameşi şi poliţişti se colectau într-un fond comun, care, la sfârşitul unui schimb, se împărţeau în mod egal între cele două categorii de funcţionari. Datorită faptului că pe parcursul procurării mitei, unii lucrători vamali reţineau doar pentru sine o parte din mita obţinută sau le alocau vameşilor mai mult de 50% din foloase, între aceştia şi lucrătorii de poliţie au apărut discuţii contradictorii, în cadrul cărora îşi reproşau «sustragerea» din banii şi ţigările provenite de la traficanţii de ţigări şi în care stabileau strategii de împărţire echitabilă a foloaselor. Astfel, pe fondul neîncrederii instaurate între vameşi şi poliţişti, cele două categorii de funcţionari au decis de comun acord ca mita colectată în timpul unei ture să se împartă la fiecare 3 ore, aşa încât lucrătorii vamali să nu mai reţină pentru ei fracţiuni din foloase”, subliniază anchetatorii.

Şpaga, mai mică decât în perioada „duty-free”

Oricum, aşa cum reiese din discuţiile pe care unul dintre cei doi investigatori sub acoperire folosiţi la Naidăş, poliţiştii de frontieră „cu vechime” erau oarecum nemulţumiţi de faptul că valoarea mitei a scăzut simţitor în ultimii ani, mai exact din toamna anului 2006 încoace, după desfiinţarea magazinelor duty-free. „Investigatorul sub acoperire a menţionat, în procesele-verbale întocmite, că lucrătorii mai vechi

i-au spus că a venit să lucreze în punct într-un moment nepotrivit, deoarece sumele de bani care reveneau ca mită ar fi fost mult mai mici în prezent decât în perioada în care funcţionau magazinele duty-free, când lucrătorilor de poliţie şi vameşilor din punct le reveneau câteva mii de euro pe tură”, notează procurorii DNA. Un alt poliţist de frontieră l-a liniştit însă pe ofiţerul acoperit: „şi acum, fiecărui lucrător îi reveneau cel puţin 50-70 de euro pe zi şi încă 40-50 de lei pentru suportarea costurilor combustibilului”. El a arătat că au fost şi cazuri „mai fericite”, în care câte un poliţist de frontieră a primit şi 1.500 de euro pe tură. Şi, după cum reiese din referatul procurorilor, deşi era vorba despre sume relativ mici, impresionant era numărul şpăgilor încasate de poliţişti şi vameşi într-o singură tură. Aşa că, valoarea finală a mitei, după o zi de muncă, nu era deloc de neglijat.

Cât despre limbajul folosit de poliţiştii de frontieră şi vameşi în timpul negocierilor cu traficanţii, acesta demonstrează cât de mult au „coborât” oamenii legii. „Hai du-te! Nu mai sta, măi! Păi tu ai tupeu fantastic, jegosule!Cât aţi dat? Păi numai două sute, băi!”, îi strigă un poliţist de frontieră unui bărbat care, împreună cu însoţitoarea sa, încerca să intre în ţară cu 15 cartuşe de ţigări din Serbia, potrivit unei interceptări ambientale din 13 decembrie anul trecut, anexată dosarului întocmit de procurori. Potrivit acestora, poliţistul era nemulţumit că bărbatul „plătise” prea puţin pentru a intra în România cu ţigările. De aceeaşi manieră i se adresează un poliţist de frontieră unei traficante de ţigări care a calculat greşit şpaga pe care trebuia să i-o dea pentru cele 20 de cartuşe pe care urma să le aducă în România: „Mă, dobitoaco! Păi…

Tu-ţi baţi joc de mine, mă!”

Şpăgarii „erau frământaţi de suspiciunea că traficanţii i-ar putea înşela”

Procurorii anticorupţie arătau, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a unuia dintre loturile  PTF Moraviţa, că poliţiştii şi vameşii care luau mită : „erau frământaţi de suspiciunea că traficanţii i-ar putea înşela” în privinţa numărului de baxuri cu ţigări !(?)

Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, activităţile ilegale ale poliţiştilor şi vameşilor de la la PTF Moraviţa conturează imaginea „unei activităţi de comerţ bazate pe achitarea preţului de corupere, şi nu a unei frontiere de stat”. Potrivit anchetatorilor, „funcţionarii corupţi exercitau manifestări energice de impunere a respectării principiilor de echitate, însă nu în raport cu ordinea de drept, singura «dreptate» invocată fiind remiterea mitei, ci relativ la «onestitea» traficanţilor, în ceea ce priveşte corectitudinea oferirii mitei convenite”. Procurorii mai notau că, în numeroase cazuri, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră erau „frământaţi de suspiciunea că traficanţii i-ar putea înşela” prin aceea că, fiind interesaţi să dea o sumă mai mică de bani cu titlu de mită, susţineau că au mai puţine baxuri cu ţigări decât cel real. Astfel, atmosfera devenea „pur comercială” şi se „negocia” problema „folosului cuvenit” funcţionarilor corupţi. „Poziţia dezavantajoasă în care se aflau aceştia din urmă este determinată de faptul că deşi bănuiau traficanţii că aveau o cantitate mai mare baxuri de ţigări faţă de cea pe care o recunoşteau şi pentru care îşi exprimau disponibilitatea de a «plăti mita», împrejurarea deţinerii unei cantităţi mai mari de ţigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul PTF Moraviţa, deoarece ar fi presupus scoaterea ţigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi de ieşire din ţară”, mai notau procurorii în documentul citat.

Şi 100.000 de euro pe tură – în schimbul protecţiei!

Fără să ţină cont de susţinerile traficanţilor, vameşii şi poliţiştii de frontieră, „folosindu-se de experienţa profesională”, apreciau ei cantitatea de ţigări care ar fi putut fi transportată în maşină şi impuneau mituitorului, să remită corespondentul folosului stabilit, adică 50 de euro pentru un bax sau 1 euro pentru un cartuş de ţigări. Potrivit unor „destăinuri” făcute de unii dintre angajaţii PTF Moraviţa agenţilor sub acoperire infiltraţi în vamă, “au fost situaţii în care sumele ce au revenit poliţiştilor de frontieră, într-o singură tură, au ajuns şi la peste 100.000 de euro”. Procurorii mai arată că funcţionarii statului aveau acorduri foarte bine stabilite cu traficanţii, precum şi planuri de evitare a posibilelor controale, ajungându-se la situaţii în care echipaje mobile ale vămii şi ale poliţiei de frontieră se transformau în antemergători pentru maşinile traficanţilor, verificând astfel existenţa unor posibile filtre în zonă. „Pentru a spori gradul de control al zonei şi pentru evitarea surprinderii în flagrant delict a traficanţilor pe traseul de deplasare, după ieşirea din PTF Moraviţa, funcţionarii care intrau în compunerea echipajelor mobile ale vămii şi, respectiv, ale Poliţiei de Frontieră, se transformau practic în antemergători şi verificau să nu existe în zonă filtre de control”. Procurorii anticorupţie mai arată în  că şi la PTF Moraviţa exista procedura colectării integrale a banilor luaţi ca mită şi redistribuirea lor, ulterior, celor implicaţi în grupare, pe baza activităţilor ilegale întreprinse de fiecare. O particularitate la această vamă, potrivit procurorilor, o reprezenta „disocierea” unei sume de bani din totalul mitei strânse, înainte de împărţirea individuală, ce era oferită cetăţeanului sârb „Duşco”. Acesta le aducea mâncare lucrătorilor de la vamă, de la magazinul Belacop, din apropierea vămii. Magazinul ţinea evidenţa în fiecare zi a produselor comandate de lucrătorii vămii, produse ce erau achitate  seara, din totalul banilor primiţi ca mită. Luarea de mită era împământenită la vama Moraviţa. Chiar şi atunci când era anunţat un control iminent în vamă, lucrătorii corupţi încetau „lucrul”, dar lăsau totuşi câţiva traficanţi să intre pentru a putea aduna banii pentru mesele zilnice, astfel încât „să nu fie nevoiţi să scoată bani din propriile buzunare”.

Ca să nu fie prinşi, vameşii foloseau limbaj codificat

Procurorii DNA au prezentat în referatul care vizează arestarea preventivă a vameşilor de la Naidăş şi câteva detalii despre limbajul şi metodele acestora din timpul „programului lor de lucru”. Procurorii anticorupţie mai spun în referatul pe care l-au întocmit pentru cei 15 vameşi de la Naidăş ca aceştia erau atât de obişnuiţi cu mita, încât „nu mai percepeau banii pe care îi primeau ca fiind urmarea unei încălcări a legii”. Aceştia ajunseseră ca  atunci când vorbeau despre mită să folosească termenul de «omenie», deoarece banii pe care îi luau erau consideraţi „o recompensă cuvenită pentru «îngăduinţa» şi «generozitatea» de care dădeau dovadă faţă de traficanţii de ţigări”.

Cine „vămuia” România

Pentru a pune la punct acest dosar, procurorii au folosit doi investigatori sub acoperire: unul cu identitate reală, iar celălalt cu identitate falsă. Ei au fost infiltraţi pe timpul anchetei şi au constatat ca „PTF Naidăş devenise un spaţiu în care legea nu se mai aplica şi care era guvernat de reguli instituite de gruparea infracţională”. Potrivit înregistrărilor ambientale făcute în timpul anchetei, când unul dintre poliţişti sau vameşi de la Naidăş primea mită „o făcea în mod firesc”, „fără a încerca să ascundă actul ilegal”.Cât despre metodele prin care şpaga ajungea în buzunarele vameşilor, acestea erau diferite.

Prima metodă: „În unele cazuri, traficantul de ţigări, după ce oprea maşina în punct şi ridica capota portbagajului pentru controlul vamal, punea  banii destinaţi cu titlul de mită la vedere în portbagaj, de unde erau luaţi de către vameş care se prefăcea că efectuează controlul, făcând cu mâinile nişte mişcări formale de verificare a bagajelor. De asemenea vameşul avea grijă să ţină banii în palmă, cu pumnul strâns, până în momentul în care îi punea în buzunar, pentru a evita ca acest gest al său să apară înregistrat pe camerele de luat vederi” .

A doua metodă: „În alte situaţii, traficantul de ţigări pune banii destinaţi pentru mituirea lucrătorilor vamali şi de poliţie sub scaunul din dreapta faţă al autoturismului care transporta ţigările, de unde vameşul îi ia, utilizând aceeaşi metodă de precauţie”.

A treia metodă: „O a treia metodă de primire a banilor cu titlul de mită este următoarea: traficanţii de ţigări sunt însoţiţi de persoane de sex feminin, iar alteori acestea sunt cele care introduc ilegal ţigări, iar în momentul în care opresc maşina pentru controlul vamal, persoana de sex feminin coboară şi îşi desface poşeta, simulând că face acest gest pentru efectuarea controlului, iar vameşul introduce mâna şi ia suma de bani lăsată intenţionat la vedere.”

Potrivit anchetatorilor, aceste reguli erau prestabilite între vameşi, poliţişti de frontieră şi traficanţii de ţigări, astfel că, în momentul în care se dădea mită, nu se purta niciun fel de dialog, fiind doar folosită una dintre cel trei metode.

Mita „jumi-juma” se strângea în găleată sau în căciulă

Anchetatorii mai spun ca banii obţinuţi ca mită de către vameşi şi poliţişti se colectau într-un fond comun, care, la sfârşitul unui schimb, se împarţeau egal între cele două categorii de funcţionari. Din datele obţinute de procurorii DNA, reiese faptul că cei de la Vama Naidăş se înţelegeau mai bine decât colegii din alte puncte de frontieră. Dacă vameşii de la Siret îşi strângeau „agoniseala” într-o găleată, cei din vestul ţării preferau căciula de blană. Banii erau vărsaţi în căciulă din oră în oră, iar la sfârşitul turei de lucru erau împărţiţi în mod egal, pentru a nu exista neînţelegeri. Astfel, la Siret cota era de un sfert din câştig pentru poliţiştii de frontieră şi trei sferturi pentru vameşi.

Mită de gurmand: două jamboane de porc si 3 kile de vegeta

Înregistrările ambientale făcute în timpul anchetei la PTF Naidăş au scos la iveală adevarate târguieli cănd venea vorba de împărţitul banilor pe ture.Conform acestor înregistrări, la un moment dat, un vameş a fost tăiat de la „raţia bănească” pentru că a preferat să ia „două jamboane de porc şi trei kile de vegeta”. Din transcrierea acestor înregistrări mai reiese că lucrătorii de la PTF Naidăş luau în permanenţă ţigări, sticle de whisky (J&B, Jack şi Ballantines) şi că, atunci când luau produse, primeau mai puţini bani din cota finală împărţită.  Un alt caz inedit surprins în timpul anchetei de la Naidăş este acela al unei lucrătoare despre care colegii acesteia spuneau că nu ar fi avut permisiunea soţului să ia mită. Conform unei înregistrări din 28 noiembrie 2010, când a primit atât pentru ea, cât şi pentru alţi lucrători vamali suma de 1.350 de euro, doi vameşi discutau despre această sumă primită ca mită, pentru un transport ilegal de ţigări. Deşi primeau o grămadă de bani de la traficanţi, poliţiştii şi vameşii îi tratau pe aceştia cu dispreţ.

Va veni şi rândul vameşilor giurgiuveni?

La această dată am fost informaţi că au loc descinderi de genul celor din vestul ţării în Bucureşti dar şi în judeţele: Argeş, Galaţi, Olt, Ilfov, Maramureş, Suceava, Dolj, Giurgiu, Timiş şi Dâmboviţa. În vizorul anchetatorilor sunt circa 150 de persoane, dintre care aproximativ 100 de poliţişti de frontieră, peste 30 de vameşi şi mult mai mulţi contrabandişti. Până în prezent mai multe persoane au fost reţinute, acestea urmând să fie aduse la Bucureşti pentru audieri.  Sunt infractori care se plâng că din cauza vameşilor reţinuţi nu mai au loc în aresturile Capitalei. Ba chiar sunt vameşi care dorm şi câte doi în pat! Într-un dialog avut zilele trecute cu inspectorul şef al Poliţiei de frontieră Giurgiu,  Marian Ţărăscu, acesta ne spunea că, până la ora la care ne angajasem în acel dialog, nu se primise nimic oficial în privinţa unor verificări al salariaţilor săi, în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu.

Materialul de mai sus este un colaj de ştiri, informaţii şi materiale apărute în toată această perioadă în presă, dar şi din comunicate primite la redacţie din partea instituţiilor angrenate în această laborioasă operaţiune de „curăţire” a vămilor

NR. Dezvăluirile despre şpaga din vămi vor continua în numărul viitor, când vom publica şi alte materiale incendiare.

Florian Tincu

3 COMENTARII

  1. Domnule Tincu, te stiu un jurnalist foarte bine informat. Te rog sa verifici si sa faci public ca acest fost agent in cadrul politiei de frontiera Giurgiu, NU este inspector sef ci doar imputernicit. Si te rog sa mai verifici ca a fost cercetat penal intr-o cauza de coruptie in punctul de frontiera. cu ceva timp in urma. Multumesc!

  2. Bravo ba tarule!!! Pleaca dracu mai repede din GR ca te leaga astia. Dar nici nu stiu daca mai ai timp. Nea Mitica are dreptate. Esti umflat nu numai de la vodca Finlandia ci si de SPAGA. DISPARI…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here