DSCN1031
Bâlciul organizat în fiecare an la Giurgiu, cu prilejul sărbătorii de ”Sfânta Maria Mare” reprezintă, cu siguranță, o modalitate de relaxare și de detașare de cotidian pentru toți giurgiuvenii care  au  ales să îl viziteze.  De la cei mai mici ( entuziasmați de  mașinile sophisticate , de distracție, special amenajate pentru ei), la cei mai în vârstă, care, cu această ocazie, își amintesc cu nostalgie de tinerețea lor și de bâlciurile de altădată…

        Bâlciul din acest an, ca și în anii precedenți, este extrem de diversificat, oferindu-le cetățenilor o gamă variată de produse și servicii – de la tradiționalul mic, însoțit de un pahar cu bere rece, gogoși, vată pe băț și înghețată – la produse de artizanat din lemn și ceramică, mobilă, articole vestimentare și chiar machiaje pentru copii (face painting).

DSCN1043

       

Cea mai atractivă ”arie” a bâlciului de la Giurgiu  rămâne însă parcul de agrement, care cuprinde: jumping, piscine cu bile, tir, tobogane, piste de mașinuțe, călușei, toate aceste utilaje, după cum ne declarau organizatorii, fiind verificate și aprobate din punct de vedere tehnic. Organizatorii au dorit să sublinieze faptul că giurgiuvenii nu au de ce să își facă griji în privința desfășurării în condiții optime a manifestării, deoarece spațiul ales beneficiază de toate autorizațiile necesare, dispune de rețea electrică și grup sanitar propriu, iar reprezentanți ai Jandarmeriei și ai Poliției Locale și Municipale Giurgiu sunt în permanență la datorie, pe tot parcursul desfășurării bâlciului, pentru a asigura ordinea și liniștea publică.

DSCN1023

       

Totodată, bâlciul include terase autorizare și verificate sanitar-veterinar, cu scopul desfășurării unui comerț cu alimente în cele mai bune condiții.

DSCN1037

       

Față de anul trecut, noutățile din anul acesta constau în aducerea unui nou utilaj, și anume un tobogan gonflabil, precum și instalarea celei de-a treia piste pentru mașinuțele tamponate.

DSCN1038 DSCN1031

        Bâlciul, ne mai spuneau cei care s-au ocupat de organizare, a poposit la Giurgiu, venind din Roșiori; el va rămâne în orașul nostru până sâmbătă (15 august) inclusiv și se va îndrepta apoi către Oltenița.

( Teodora NICOLAU)

——————————————————————————————————————————————————

Când a apărut bâlciul și ce semnifică el

Bâlciul – în accepția dicționarelor , este un târg ce se ține temporar, anual sau periodic în unele localități din întreaga lume. Acest eveniment social, cultural,comercial și economic se evidențiază prin diversitate și prin forma distractivă în care se prezintă.

la-balci3

 

Bâlciurile au fost un eveniment economic apărut în Evul Mediu timpuriu (sec XI-XV) în Europa Apuseană când au început să se dezvolte orașele datorită comerțului, artizanatului și finanțelor rupându-se de sfera rurală bazată pe creșterea animalelor și cultivarea plantelor. Bâlciurile medievale se amplasau, în general, în piețele centrale ale orașelor în perioada hramurilor și în sărbătorile dedicate sfinților ocrotitori ai orașelor respective. Tradiția bâlciurilor s-a extins și s-a perpetuat în întreaga lume și au căpătat forme diferite de la țară la țară.

Datorită atmosferei de sărbătoare produsele culinare și băuturile atât răcoritoare cât și alcoolice sunt reprezentate din belșug atât ca diversitate cât și ca cantitate. Gastronomia diferă foarte mult de la țară la țară. În general vata de zahăr, porumbul fiert, merele caramelizate, bomboanele fabricate artizanal, turta dulce și berea sunt întâlnite în bâlciurile din întreaga lume plus carnea la grătar sub diferite forme depinzând de regiune. În România o mare căutare o au micii, frigăruile și șprotul sau hamsiile la grătar precum și cozonacul secuiesc și multiple feluri de gogoși simple sau umplute.

Comerțul este stradal, ambulant sau improvizat în tarabe și chioșcuri. Gama este foarte variată predominând jucăriile și produsele din artizanat. De asemenea se pot întâlni vânzători de haine, blănuri, butoaie, oale, pietre de mină, obiecte bisericești, covoare etc.

Sunt, poate, lucrul reprezentativ și care face diferența între bâlciuri și târguri. Există o multitudine de mașini și aparate destinate distracției și stimulării adrenalinei, atât pentru copii cât și pentru cei mari. Tradiționale în Europa de Vest sunt: montagne rousse, caruselul, roata panoramică, castele bântuite și pista de mașini.

 

Cum arăta Târgul Moșilor…

traditii-obicei-bucuresti-11Bâlciul era cândva pentru români una dintre marile ocazii de distracție, de socializare și de… a face afaceri. Aici veneau mai ales tarani, mahalagii și târgoveți – dar si burghezi –  pentru a colinda vestitele „țuicării cu  adevărata zeamă de prune adusă de la munte”- numită și „zăpăceală” , aici copiii mâncau floricele și „își sglâmboiau ochi în toate părțile și nu se mai săturau privind la „Vasilache” sau la diferiții comedianți care se arătau pe la circuri cu „renume mondial”. Dar câte nu se găseau la bâlci: acadele, bigibigele, pandișpanele, gogoși, turtă dulce, „mizilic” (semințe de floarea soarelui sau de dovleac) și toate celelalte dulciuri de neuitat.

iarmaroc_altadata4

 

Mai erau călușeii, scrânciobul, bărcile, aeroplanul sau tiribomba. Și mai erau erau berăriile care serveau “mâncăruri și băuturi din cele mai alese” și care aveau  “programe musicale”. Chiar dacă au trecut multe decenii de atunci tradiția organizării unor astfel de sărbători populare nu s-a stins cum s-ar putea crede. Pentru că “sărbătorile orașelor” care se organizează azi mai peste tot nu sunt altceva decât demnele urmașe ale  bâlciurilor de altădată, nu-i așa?

 

 

 

 


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here