În data de 6 februarie, adică în aceeaşi lună în care PS dr. Ambrozie sărbătorea 7 ani de la investirea sa ca Episcop de Giurgiu, avea loc un nou termen de judecată în procesul dintre “Schitul Crucea de Piatră” şi Comuna Călugăreni. După cum aminteam anterior, acest simulacru de proces este o încercare de a fenta încă o dată justiţia. Susţinem asta deoarece acest schit fantomă se prezintă în faţa instanţei ca şi când ar funcţiona deja acolo de mai bine de 30 de ani cu scopul de a obţine prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra bunurilor ce aparţin de fapt Comunei Călugăreni, mai exact Parohiei Satului Crucea de Piatră.

Surpriză şocantă pentru reprezentanţii Episcopiei Giurgiu

La această nouă înfăţişare reprezentantul Parohiei Crucea de Piatră a cerut o intervenţie în interes propriu, depunând la dosar acte, care zicem noi,  vor risipi odată pentru totdeauna această himeră, Schitul Crucea de Piatră. Ne face să credem acest lucru faptul că judecătorul de instanţă, aruncând o privire peste actele depuse a afirmat că niciuna dintre părţile iniţiale ale procesului nu au capacitate procesuală. Mai pe înţelesul tuturor, nici Schitul Crucea de Piatră, dar nici Comuna Călugăreni prin primarul acesteia, nu au nici în clin nici în mânecă vreo legătură cu bunurile Parohiei Crucea de Piatră. Mergând mai departe cu presupunerea am putea crede că actele depuse lămuresc clar situaţia proprietăţilor pe care le doreşte cu atâta ardoare Episcopul Giurgiului, şi pentru care se dovedeşte ceea ce am tot repetat de atâtea ori: că nu are nici un drept, nici el, nici Episcopia Giurgiului ca instituţie, nici „Schitul”, nici maica Plăcintar, ci doar satul Crucea de Piatră, ca  direct moştenitor al boierului Ilie C. Stoian, ctitor al acestei bisericii, a casei parohiale şi respectiv a clopotniţei acestui lăcaş.

Insistenţa agresivă a reprezentanţilor acestei instituţii (ce ar trebui să fie guvernată doar de setea pentru cele ce aduc bunăstare sufletului şi nu de cele ce îi aduc bunăstare materială), toată povestea cu schitul care râvni imobile a stârnit vizibil, iritarea judecătorului de şedinţă. Neintimidat deloc de citarea printre rânduri ale înaltului ierarh şi vizibil deranjat de susţinerea drepturilor  unui schit care de fapt nici nu există, magistratul a afirmat: – „Ce tot o daţi cu schitul ăsta în sus şi în jos !”.  Episcopia ar fi trebuit să înţeleagă că e pe cale să agaseze instanţele cu şirul de procese în care o ţine ca surda pe mormânt,  născocind tot felul de pretexte.

Martorul Episcopiei riscă închisoarea

Procesul ne-a mai rezervat o surpriză. „Schitul” Episcopiei s-a prezentat în instanţă cu doi martori : Tudor Gherghina şi o rudă sau prietenă a acesteia, aceeaşi persoană ce depusese mărturie mincinoasă în dosarul de evacuare a Episcopiei Giurgiului contra Părintelul Constantin Valeriu Laurenţiu, parohul din Crucea de Piatră!

Deşi procurorul a decis clar la acel moment că a fost vorba de mărturie mincinoasă în dosarul penal de care a avut parte T.G. cu multă indulgenţă acor-dându-i acesteia doar o amendă penală, am putea avea surpriza ca Tudor Gherghina să recidiveze în minciună având şansa de a primi o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani (cu executare!). O sfidare fără de seamăn faţă de orice precepte morale, atât faţă de o instanţă judecătorească, dar şi faţă de oameni de a te prezenta pentru a doua oară cu martori mincinoşi doar pentru a pune mâna pe bunuri care nu ţi se cuvin.

Întortocheate sunt căile Domnului!, de aceea s-ar putea ca şi acum, prin mărturiile lor, Gherghina şi prietena ei să încurce şi mai rău urzelile demonilor din spatele acestui proces fabricat. Este atât de bătătoare la ochi utilizarea aceluiaşi martor mincinos, încât deja a început să se simtă în aer izul Articolului 261 din Codul Penal, privind: “Încercarea de a determina mărturia mincinoasă”. Încercarea de a determina o persoană prin constrângere ori corupere, să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Dispoziţiile din alineatul precedent se aplică şi în cazul în care fapta este săvârşită faţă de un expert sau de un interpret.

Sărbătoarea întronizării PS Ambrozie i-a adus Episcopului ghinion

Şi surprizele nu se opresc aici. Printre cei prezenţi în sală, miercuri 6 februarie,  „Infiltrat”  incognito, era chiar vicarul Episcopiei Giurgiului, al doilea om în statul tiranic al lui Ambrozie,  preotul Stuparu Emanuel, un maestru al falimentului, aşa cum s-a dovedit de-a lungul activităţii sale profesionale de până acum. Şi cu toate aceste scenarii lucrurile nu s-au terminat deloc în favoarea reprezentanţilor Episcopului ci dimpotrivă. Mulţi ar fi dat câţiva bănuţi pentru o lumânare aprinsă la lumina căreia să-i vadă faţa lui Ambrozie la auzul veştilor că procesul urzit la comanda sa nu prea a mers cum se  aştepta.

O supărare ce i-a umbrit înaltului ierarh bucuria sărbătoririi întronizării sale într-o episcopie, cu numai două zile înainte de această aniversare. O învestire făcută arbitrar acum 7 ani, fără ca vreun giurgiuvean să fie consultat în vreun fel. După modelul retragerii papei, acest moment aniversar ar fi fost, spun unii,  o ocazie potrivită  pentru demisia de onoare a Episopului Ambrozie! În acest mod ar fi avut şansa de a-şi spăla păcatele, retrăgându-se la o mânăstire, unde să guste adevărata austeritate a vieţii monahale şi, de ce nu, să se împace cu Dumnezeu, pentru că îi foloseşte numele, de fiecare dată când i se oferă ocazia,  fără pic de jenă!

RFG

1 COMENTARIU

  1. Biserica Ortodoxa a devenit Secta Ortodoxa Masonica pro satanista si de cand cu masonul Daniel la ocarmuire, biserica a devenit un S.R.L., poate chiar o multinationala. Aia e, daca sunteti prosti! Avem nevoie sa semnam petitii si sa cerem dreptul la arme de asalt. Sa aiba Romania amendamentul din Constitutia SUA, pentru ca cetateanul are nevoie sa se apere singur de guvern atunci cand acesta devine vanzator, tradator si opresiv asa cum este si acum. Biserica si Guvernul merg mana in mana impreuna de 23 de ani incoace si-si fac de cap pe cheltuiala si pe truda noasta. Viata monahala este un fel de relaxare, manastirile sunt hoteluri in spatele carora se ascund poponari, curvari si curve. Pentru mine credinta crestin-ortodoxa ramane ca o piatra de temelie in mantuirea sufletului, dar astia care sunt acum reprezentantii Bisericii Ortodoxe- sa ma ierte Dumnezeu, dar i-as biciui rau de tot si i-as da afara ca prea au facut din Biserica lui Hristos o casa de talhari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here