DSCF5166Printre cei mai tineri constructori de nave de la SHIPYARD ATG Giurgiu se numără, cu siguranţă, gălăţeanul Mihai Vincovici. Născut în Zodia Racului, pe 27 iunie, în anul Revoluţiei anticomuniste din România, tânărul Vincovici n-a consumat nicio clipă din amarul epocii multilateral dezvoltate, în care ”tovarăşii” de muncă  se chinuiau de la un cincinal la altul să construiască colosul cu picioare de lut, comunismul.  După deprinderea cunoştinţelor elementare în cadrul Şcolii generale şi apoi ale Liceului ”Anghel Saligni”, pe care l-a absolvit în 2009 la profilul Proiectări CAD, Mihai Vincovici a urmat până în 2013 Universitatea din Galaţi, Facultatea de Arhitectură Navală, obţinând la finalul cursurilor licenţa de Inginer proiectant naval. ”De mic copil mi-a plăcut enorm matematica şi desenul tehnic, iar dintre sporturi, atletismul şi culturismul- ne povesteşte tânărul proiectant de nave.  Aceste înclinaţii native, dar şi moştenirea, să-i zicem, din familie, de la fratele meu care lucra în Şantierul Naval Mangalia, m-au îndemnat în anii adolescenţei să continui tradiţia de constructor naval. Experienţa mea dobândită în anii liceului, împletită cu cea  transmisă de fratele meu, din Facultatea navală, m-a îndemnat să optez până la urmă  pentru  aceeaşi profesie, transformând –o într-o tradiţie de familie. Deşi uneori stau şi mă gândesc dacă nu ar fi fost mai frumoasă arhitectura construcţiilor civile. Dar să ştiţi că şi arhitectura navală este la fel de frumoasă de ispititoare ca şi cea civilă. Nimic nu se compară cu momentul în care te aşezi la planşetă şi dai frâu liber imaginaţiei născocind animale fabuloase din oţel greu, capabile să plutească pe ape. Te simţi atunci un mic Jules Verne, capabil să obţii orice din bucăţica aia de grafit ce împleteşte zeci de linii şi curbe pe foaia albă de hârtie. Munca devine şi mai interesantă atâta timp cât în acest joc mai apare un nou partener, calculatorul. Mă întorc însă la anii de început  când, după absolvirea facultăţii, am lucrat câteva luni la DOMO, ca agent de vânzări. Era greu să găseşti încă de la început ceva de lucru în această profesie. Eram puţin dezamăgit , dar ce puteam să fac. Nici acasă nu puteam să stau. Într-o zi  am luat  legătura telefonic chiar cu domnul director Adrian Patriche, de la SHIPYARD ATG Giurgiu. Auzisem că noul şantier naval giurgiuvean ar avea nevoie de cadre tinere… Şi uite aşa, la îndemnul domnului Patriche am venit la Giurgiu. Am trecut, fără prea mari emoţii, interviul de specialitate şi astfel, în februarie 2014,  m-am angajat la SHIPYARD ATG, direct în cadrul Serviciului de proiectări navale, loc de muncă unde activez cu mult drag şi în ziua de astăzi. Probabil vă întrebaţi şi dumneavoastră, ca şi mulţi alţi prieteni de-ai mei, de ce am plecat de pe malurile Dunării din Galaţi pentru a veni tot pe malurile Dunării, dar la Giurgiu? Vă răspund sincer, pentru că la Galaţi, cel puţin în acea perioadă, era mult mai dificil să-ţi găseşti un loc de muncă. Acolo totul se face, să spunem lucrurilor pe faţă, numai pe bază de relaţii sus puse! Nu contează mai deloc valoarea ta profesională, contează doar relaţia, şi atât! Aici, la Giurgiu – ne spunea cu  sinceritatea ce se poate simţi de la mare distanţă în glasul oricărui interlocutor, Mihai Vincovici – fiind nevoie de oameni bine pregătiţi,  aceştia sunt primiţi de patronat şi de conducerea executivă a Şantierului cu respectul cuvenit unui constructor naval, de excepţie. După părerea mea Giurgiu este un oraş cu oameni frumoşi şi destul de cochet, deşi mic… E adevărat că la început mi-a fost foarte greu să mă integrez într-un loc în care nu cunoşteam pe nimeni. Acum spun sincer, încă o dată, că Giurgiu este un oraş foarte frumos, liniştit din toate punctele de vedere şi cu oameni primitori. Deşi se spune din bătrâni că dorul de casă nu se uită, se pare că pentru mine şi asta datorită probabil şi colegilor minunaţi pe care i-am întâlnit aici, colegi care m-au primit, repet,  foarte bine, şi care m-au ajutat  de fiecare dată când am avut nevoie, acest dor de casă s-a cam estompat. Încet- încet am uitatcă nu m-am născut aici. Giurgiu a devenit prima mea casă! Acest lucru a fost posibil şi datorită faptului că am avut de partea mea şi conducerea Şantierului. De la Giurgiu îmi lipseşte azi doar familia, de care mi se face dor de fiecare dată când mintea mea bântuie prin cotloanele singurătăţii. Condiţiile de muncă din SHIPYARD ATG sunt însă foarte  atractive, salarizarea este şi ea OK, deci aici am de fapt tot ce îmi trebuie şi mi se oferă şansa şi posibilitatea să mă împlinesc din punct de vedere profesional. De fapt ăsta este lucrul cel mai important…
Ca inginer care se află la început de carieră, în  construcţia de nave – ne mai  spunea Mihai Vincovici – acest loc de muncă mi se pare deosebit de util şi de plăcut. SHIPYARD ATG şi Giurgiu au fost văzute de mine ca o şansă nouă la o viaţă mai bună şi ca o portiţă deschisă spre viitor. La Giurgiu locuiesc în condiţii foarte bune, la Căminul de nefamilişti al Şantierului, unde totul este asigurat gratis, de la mobilier şi până la utilităţi. Acest aspect oferă un surplus de şansă acestui Şantier, în atragerea forţei de muncă din alte judeţe. Din câte ştiu este singurul şantier naval din ţară care oferă astfel de condiţii pentru cei care sunt veniţi de pe alte meleaguri. Ca  om care am venit din altă parte, de la Galaţi şi m-am aşezat la Giurgiu i-am sfătuit  pe  tinerii din localitate să profite de această şansă, de a avea un astfel de loc la ei acasă şi să urmeze facultatea pe care am absolvit-o eu. Şi iată, fac prin intermediul ziarului d-stră un apel către cei ce simt o atracţie către această profesie, către apă, sfătuindu-i să urmeze o asemenea cale. Este o facultate extrem de căutată pe piaţa muncii din România şi de peste hotare. Facultatea de la Galaţi oferă foarte multe oportunităţi tinerilor…Cel puţin 80% din absolvenţii de aici se integrează fără probleme în câmpul muncii. În privinţa acestui Şantier , pot spune că  la SHIPYARD ATG salariile sunt extrem de generoase în contextul actualelor condiţii sociale. Şi dacă  toate condiţiile de muncă sunt foarte bune nu rămâne decât să ai dorinţă de muncă. Asta ar trebui  să găsim  la tinerii din Giurgiu,  şi nu numai. De fapt, fără dorinţă de muncă nu poţi veni la SHIPYARD ATG şi nici nu te poţi duce în altă parte!

Am proiectat nave din dorinţa
ca ceva din mine să călătorească pe unde nici cu gândul nu îndrăznisem să ajung

Întrebat la ce lucrează în prezent interlocutorul nostru ne-a spus:  La Serviciul de Proiectări mă ocup în special de domeniul accesorii, respectiv de tot ce se pune pe o navă. Acum lucrez la nu mai puţin decât 16 pescadoare, din care 4 au fost deja lansate la apă şi au plecat către Franţa pentru a ajunge ulterior în Mozambic. A fost o plăcere imensă să asist la lansarea a 4 nave la apă, nave la care ştiu că am participat direct la construcţia lor. Chestia asta cu lansarea la apă declanşează în oricare dintre cei care lucrează în acest Şantier, o plăcere unică. Nu poţi exprima în cuvinte ce simţi când 4 nave pleacă plutind agale pe apă, nave la care ai contribuit şi tu. De fapt s-au născut de sub creionul tău fermecat… Sunt prieteni care mă întreabă adesea de ce am ales această profesie statică. Ca să fiu sincer până la capăt am proiectat nave din dorinţa ca ceva din mine măcar să călătorească pe unde nici cu gândul nu îndrăznisem să ajung până atunci…Asta nu mă împiedică să visez că poate într-o zi voi ajunge să lucrez şi eu într-un port celebru din străinătate unde să fac respectate cunoştinţele căpătate în şcoala românească de construcţii de nave…

Am venit să rămân, dar mi-aş încerca norocul şi în afara ţării

Nu am venit la SHIPYARD ATG doar pentru că nu aveam un loc de muncă. Am venit aici cu gândul să acumulez cât mai mult din cariera de inginer, mai spunea Mihai Vincovici. Doresc să învăţ cât mai repede şi cât mai multe din acest domeniu naval şi să-mi întemeiez o familie. În viitorul mai îndepărtat mă gândesc chiar să-mi încerc norocul profesional şi în  afară. Am o profesie foarte căutată pe piaţa muncii interne, dar şi externe şi ar fi păcat să ratez şansa să văd cum se proiectează vapoare şi în altă ţară. Vedeţi dumneavoastră, vă spun sincer, încă o dată, că prin motivele prezentate până acum sper să-i fac curioşi şi pe alţi tineri giurgiuveni care să-şi îndrepte paşii într-o bună zi spre industria navală, mai ales că Giurgiu deţine în acest domeniu,  după cum am auzit, o experienţă de peste un secol…Să fie într-un ceas bun!
A consemnat, Heliade CĂLIN

1 COMENTARIU

  1. Felicitari, tanar , frumos, inteligent cu o frumoasa cariera. Se demonstreaza ca nivelul pregatirii intr-o facultate respectabila si ulterior practica poate reprezenta cheia unei cariere de succes.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here