România ocupă locul doi în Europa în ceea ce priveşte evaziunea fiscală după italieni. Dacă în Peninsulă evazioniştii au înşelat statul, în 2009, cu 51,1% în România nivelul evaziunii a fost de doar 42,4%, conform unui studiu al unei Asociaţii de contribuabili din Italia. Din datele oferite de Ministerul de Finanţe, economia subterană ar fi reprezentat, în 2008, 21% din PIB. Conform asociaţiei italiene în acest top se mai află Bulgaria( 39,5%) Estonia (37,1%) şi Slovacia (34,5%), foste ţări ale blocului socialist.

Întrebat, care este nivelul evaziunii fiscale la noi în Giurgiu, şeful Gărzii Financiare, Ionel GHERGHELECI, a spus: „ Eu nu cred că România se plasează pe locul doi. Am o altă imagine a ceea ce se întâmplă în judeţul nostru, iar Giurgiu nu poate fi departe de ceea ce se întâmplă în ţară. E adevărat că după 1 ianuarie 2007, evaziunea a căpătat noi valenţe deoarece orice marfă din spaţiul intracomunitar este acum scutită de taxe vamale, existând tentaţia ca orice bun să fie revândut, fără a fi înregistrat în contabilitate. În acest mod este fraudată în primul rând Taxa pe Valoarea Adăugată şi apoi impozitul pe venit şi, respectiv, pe profit.

La începutul anului 2008, în lunile februarie-martie, Garda Financiară a instituit un sistem de verificare a achiziţiilor intracomunitare, ce constă

într-o aplicaţie informatică „on line” în care sunt scanate documentele însoţitoare ale bunurilor provenite din UE, urmând a fi verificate în ceea ce priveşte înregistrarea lor în contabilitate cu consecinţa directă a generării de impozite şi taxe către bugetul statului. Imediat după implementarea acestui sistem s-a constatat o creştere a veniturilor la bugetul de stat cu circa 20% (n.r.- la nivel naţional). Cred că cel puţin jumătate din acest procent se datorează noului sistem. Principalele domenii vizate sunt comerţul cu legume – fructe, zahăr şi produse din carne”.

Şeful Gărzii Financiare preciza că, deşi suntem oraş de frontieră, contrabanda cu ţigări nu excelează, aceasta manifestându-se preponderent la graniţa României cu Republica Moldova şi cu Ucraina. „În Giurgiu ţigările netimbrate provin în mare măsură din surse aflate în Capitală şi judeţul Ilfov, provenind din Ucraina şi Republica Moldova.

La Giurgiu nu avem un antrepozit de ţigarete care le-ar putea arunca pe piaţă. Insist să afirm că la Giurgiu comerţul ilicit cu legume şi fructe este primul generator de evaziune. Ele provin din Turcia, pătrunzând în România printr-o firmă bulgărească sub formă de achiziţie intracomunitară, transportul fiind însoţit de documente legale ce sunt înregistrate în contabilitate, care sunt incluse în declaraţiile periodice ce se depun la ANAF, însă, cu câteva zile înainte de plata impozitelor, părţile sociale ale societăţii sunt cesionate unor persoane fizice, aflate temporar în România.

După ce firma datoare este vândută, noi trebuie să mergem după ei să recuperăm impozitele şi taxele. Dar ia proprietarul firmei de unde nu-i! Conform Ordonanţei de Urgenţă 92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală, Garda Financiară instituie o serie de măsuri asiguratorii asupra bunurilor acestor societăţi comerciale, trimiţându-le, după confiscarea lor, spre valorificare, administraţiilor fiscale locale.” Ionel Ghergheleci ne mai spunea că obiceiul de a achiziţiona bunuri – mai ales materiale de construcţii – pe numele altor operatori comerciali din judeţ, poate duce tot la evaziune fiscală. „Sunt foarte multe cazuri în care, deşi intenţia de fraudare este evidentă, autorii evaziunii câştigă în instanţă pe o excepţie de neconstituţionalitate, fiind recunoscute documente ce sunt procurate ulterior constatării faptei. Procedeul este simplu: după ce noi confiscăm marfa vândută de evazionist cu factură falsă, el face o contestaţie şi dă o fugă în Bulgaria, unde face rost de o factură de la oricine, motivându-ne că a fost vorba de o greşeală. Iată de ce este clar că vechiul cadru legislativ trebuie modificat. Noi ne bazăm mai mult pe experienţa noastră pentru a-i depista pe cei care sunt predispuşi evaziunii. În cazul cesiunii părţilor sociale ale societăţilor comerciale, eu aş opta pentru dovedirea bonităţii cumpărătorului, pentru ca statul să nu mai fie păcălit.” Ionel Ghergheleci ne mai spunea că este conştient de greutăţile prin care trec firmele comerciale, în plină criză mondială, relevând faptul că numai la începutul anului 2008, circa 30% dintre societăţile judeţului au fost închise, în majoritate cele de construcţii, balastierele, staţiile de betoane şi firmele de transport .

T.F.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here